Pasaport biologic pentru rutierii din circuitul profesionist, începând din 2008

Uniunea Internationalã de Ciclism (UCI) va crea, începând din 2008, un pasaport biologic individual pentru rutierii din circuitul profesionist, care va contine profilul hematologic si rezultatele testelor antidoping ale acestora. "Este o nouã abordare pentru a elimina dopajul. În acest fel, supravegherea privind manipulãrile sanguine si ale steroizilor va fi îmbunãtãtitã", a declarat Anne Gripper, manager antidoping în cadrul UCI. Transfuziile autologe (administrarea de sânge recoltat de la propria persoanã), pentru moment nedetectabile, ar putea fi puse în evidentã în mod indirect plecând de la variatiile profilului hematologic al rutierilor. Cinci parametri sanguini (nivelul de hematocrit, hemoglobina, reticulocitele, hemoglobina plasmaticã liberã, indexul de stimulare) vor fi analizate de acest pasaport biologic, care va consemna, de asemenea, rezultatelor tuturor controalelor sangvine efectuate de sportiv.

Care mi-a aruncat manusa?

Se intampla lucruri ciudate in seara asta!!! Ciudate rau!!! Mai intai am fost sunat de comisarul Furtu. Apoi am primit o punga, in care era ceva din carton. Nici o carte de vizita, nimic. In carton era o manusa. O manusa neagra, de care era agatat un carton pe care scrie "the first one came to you, you go after the second one". Se intampla lucruri ciudate. Sper ca cealalta manusa, stanga, sa nu fie la comisarul Furtu. Nu stiu cine este expeditorul, dar il rog sa ma lamureasca. Sa imi spuna ce trebuie sa fac pentru a intra in posesia manusii stangi!

NE PREGATIM DE IARNA - VIDEO!!!

Katarina Witt şi-a anunţat turneul de adio

Dubla campioanã olimpicã la patinaj artistic, Katarina Witt, va efectua anul viitor un turneu de adio, înainte sã abandoneze definitiv acest sport, dupã o lungã carierã la profesionism, a anunţat patinatoarea, citatã de cotidianul Freie Presse, informeazã AFP.
ADIO. Dupã ce s-a retras pentru prima datã din competiţiile de amatori, Witt a revenit pe gheaţã pentru a participa la Jocurile Olimpice de la Lillehammer din 1994. Ea şi-a continuat apoi cariera la profesionişti, apãrând în multe show-uri pe gheaţã, în emisiuni televizate şi chiar şi în unele spectacole. "Despãrţirea mea de gheaţã prinde contur şi prietenii şi fanii mei trebuie sã aibã ocazia de a fi alãturi de mine în aceste momente", a afirmat patinatoarea germanã, cvadruplã campioanã mondialã şi sextuplã campioanã europeanã, care va împlini 42 de ani în luna decembrie. Patinatoarea a adãugat cã lunile care vor veni vor fi printre cele mai emoţionante din cariera sa. Turneul de adio va trece prin oraşul sãu natal, Chemnitz, din fosta RDG, unde sportiva a fãcut primii paşi pe gheaţã, la vârsta de cinci ani, la clubul SC Karl-Marx Stadt (n.r. Karl-Marx este vechea denumire a oraşului Chemnitz). (sursa: jurnalul.ro)

Drumul uitat

Romanii l-au construit în anul 104 ca să cucerească Sarmizegetusa. Carol al II-lea l-a pavat cu piatră cubică, iar nemţii l-au reabilitat în timpul celui de-al doilea război mondial. De atunci a rămas în paragină. Doar temerarii se mai aventurează să-l parcurgă. Este vorba despre DN 67C, cunoscut sub denumirea de "Transalpina". Cel mai vechi drum naţional din Europa şi cel mai înalt din România.
Hărţile de istorie ni-l înfăţişează sub denumirea de "coridorul IV strategic roman". Cele recente îl arată ca pe un drum care leagă Oltenia de Ardeal prin traseul Novaci – Obârşia Lotrului – Sebeş. Concurează cu succes Transfăgărăşanul din toate punctele de vedere. Din păcate, starea precară în care se află îl face utilizabil doar vara. Şi atunci el este străbătut doar de cei care au jeep-uri şi motociclete de teren.
ANTIC. Dat uitării chiar de cei care ar trebui să îl aducă la standardele civilizaţiei din Uniunea Europeană, "Transalpina" a refuzat să ne primească în călătoria programată în urmă cu două luni. "Este încă zăpadă. Nu am putut urca nici măcar cu maşinile de teren. E bine să reveniţi altădată" a fost sfatul primit de la salvamontiştii din Tg. Jiu. Temerara aventură s-a produs, totuşi, la începutul lui octombrie. Însoţiţi de Sabin Cornoiu, un bun cunoscător al zonei, purcedem la drum. Iniţial, totul e uşor, până la Rânca. Asta pentru că semnele civilizaţiei, asfaltul, sunt prezente. Apoi începe drumul în sălbăticie, în "ţara de dincolo de munţi". Din drumul reconstruit de regele Carol al II-lea, şi pe care l-a parcurs cu familia regală în 1938, nu a mai rămas mare lucru. Dalele de piatră au dispărut. Distruse de intemperii sau furate de oameni. Badea Nicu Piluţă, cioban, ne întăreşte cele ştiute, şi ne felicită pentru faptul că am purces la drum cu o maşină de teren: "Drumu’ e bun, adică pentru ARO sau Dacie. Şi cu Jeepu’ merge strună, că am venit eu pe el cu oile. Dar ăia care au venit cu maşini joase nu le-a fost prea bine, că sunt bolovani şi pot să-şi rupă maşinile". 148 km reprezintă lungimea uneia din cele mai îndrăzneţe construcţii realizate de romani. Din Rânca drumul pleacă şiruind, pe o cărare cioplită în versantul muntelui, fără parapeţi de protecţie sau semne de circulaţie, singurele marcaje fiind cele ale salvamontiştilor, pe porţiunile unde coincide cu traseele de drumeţie care duc la obiectivele turistice din zonă.
ACOPERIŞUL GORJULUI. Ocoleşti prin stânga vârful Păpuşa, iei gropile şi cioburile de stâncă în pieptul cauciucurilor şi te pomeneşti că ajungi la Pasul Urdele. Aici, la cota 2.141 metri, ai senzaţia că toată lumea este la picioarele tale. Te afli pe acoperişul Gorjului. O ţinem pe urmele lui Traian, ale cărui armate şi-au croit drum pe-aici, spre capitala Daciei din Munţii Orăştiei, Sarmizegetusa. Peisajul care ţi se iţeşte în faţă este ireal. De-o parte şi de alta se deschid râpe imense, văi pictate în culorile toamnei de o mână nevăzută, de la roşul aprins al cireşului sălbatic la galbenul pai al mesteacănului şi verdele intens al coniferelor. Vârful Mohorul, brăzdat de izvoare şi pătat în toate culorile pământului, rămâne în stânga. Norii se sprijineau cu fruntea de el, obosiţi de atâta umblare şi lăsau, leneşi, să le cadă umbra la câteva palme deasupra noastră. Drumul albicios pare încolăcit pe munte precum şarpele pe scoarţa uni copac. Rar, în zare, vezi câte un turist "rătăcit", oprind să imortalizeze imaginea.
ŢARA GHEŢARILOR. După cinci ore de mers pe acest traseu, incredibil, călătoria s-a sfârşit la câţiva km după Obârşia Lotrului. De sus, din vârful muntelui, imaginea lacului Vidra şi a staţiunii visate de Ceauşescu ca loc de desfăşurare a unei olimpiade de iarnă se arată semeaţă. Cu toate acestea turismul suferă în zonă. Drumurile proaste îi alungă chiar şi pe cei pasionaţi de drumeţiile pe munte. "Cei mai mulţi vin din străinătate", spune administratorul complexului Vidra. Zona oferă trasee turistice unice şi peisaje aşijderea. Complexul de lacuri glaciare, rezultate în urma topirii gheţarilor cuaternari, este unic în Munţii Parâng. Cel mai cunoscut lac este Gâlcescu, aflat la 1.925 metri altitudine. Dezvoltarea zonei este privită de autorităţile locale ca pe o afacere care ţine strict de Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi. "Acolo sunt două drumuri de importanţă majoră. Cel care leagă oraşul Brezoi de Petroşani şi cel care leagă Rânca de de Alba. La Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi sunt două proiecte pentru a moderniza aceste drumuri. Acum se lucrează la licitaţia drumului care leagă Brezoi de Vidra. Mai durează până se va face asfaltarea acestui drum. Dacă se vor realiza cele două proiecte, turismul va cunoaşte o adevărată explozie financiară în zonă", este convins Dumitru Busă, preşedintele CJ Vâlcea. Omologul său din Gorj, Călinoiu, vorbeşte la fel de încrezător şi se laudă cu faptul că, împreună cu Regia de Minerit, a curăţat o mare parte din DN 67C. Şi el vede viitorul în roz. Nu acelaşi lucru îl spun locuitorii din zonă şi turiştii, care afirmă că "de fiecare dată când se apropie o campanie electorală ni se aruncă multe promisiuni în ochi. Probabil reabilitarea acestui traseu se va face peste vreo 20 de ani. Ne lăudăm cu intrarea în UE, dar nu realizăm cât de înapoiaţi suntem ca dezvoltare a infrastructurii".

Drumul Traian
Antichitatea a păstrat câteva documente de maximă importanţă, conţinând fascicule de intinerarii. Iniţiatorul acestui tip de documente pare să fie M. Vipsaniu Agrippa, prieten, apoi ginere al lui Augustus, împărat care l-a şi desemnat într-o perioadă ca moştenitor al imperiului. Drumul transcarpatic apare descris de geograful anonim din Ravena ca fiind coridorul IV intinerar roman în perioada în care Dacia a făcut parte din imperiu. Adică între 106 şi 275. Acesta era împărţit în două segmente. Cel transcarpatic, care urmărea cursul Oltului, până la vărsarea în Dunăre, şi cel vest-carpatic. Acesta pornea din cel danubian la Lederata, ocolea prin vest şi nord capătul sud-vestic al masivului Carpaţilor Meridionali, trecând pe la Tibiscum, şi se unea cu drumul transilvan la Apulum. (sursa: jurnalul.ro)

Turul Franţei 2006: Descalificarea pentru dopaj a lui Floyd Landis a rămas definitivă

Oscar Pereiro este câştigătorul oficial al Turului Franţei, ediţia 2006. Spaniolul a primit titlul în Marea Buclă după ce descalificarea pentru dopaj a lui Floyd Landis a rămas definitivă.Uniunea ciclistă internaţională a trecut şi în actele oficiale, la peste un an distanţă, victoria lui Oscar Pereiro în Turul Franţei 2006.Spaniolul a fost declarat câştigător încă de pe 21 septembrie anul trecut, atunci când Floyd Landis a fost suspendat după ce a fost depistat pozitiv la un control antidoping. După mai bine de un an de procese, americanul a pierdut tricoul galben definitiv, iar directorul Turului, Christian Prudhomme l-a anunţat oficial pe noul câştigător. (sursa: gsp.ro)

Cehii ne fac pârtii de schi

Patru staţiuni de schi din România, Parîng, Păltiniş, Muntele Mic şi Straja, vor suferi transformări uriaşe în următorii patru ani graţie cehilor de la Snowhill, care vor să investească masiv în amenajarea de pârtii şi construcţia de instalaţii de transport pe cablu. Marea problemă a schiorilor români, cozile de la transportul pe cablu, pare că se rezolvă. Anul acesta este anul telegondolelor. Trei astfel de instalaţii vor apărea până la începutul sezonului rece la Piatra Neamţ, Azuga şi Sinaia.
MAI DEPARTE. Investiţiile de acest gen vor continua. Cehii de la Snowhill au pătruns în România şi urmăresc să reamenajeze pârtiile de schi şi să monteze instalaţii noi de transport pe cablu. "Ne interesează staţiunile de schi care nu se adresează bucureştenilor. Vrem să facem investiţii uriaşe, care să resusciteze şi alte zone decât Valea Prahovei sau Poiana Braşov", spune Veronika Nemcova, reprezentantul companiei cehe în România. A venit de 3 luni în România, a făcut 14.000 de kilometri cu maşina şi a ales deja patru locuri unde Snowhill va investi.
OBIECTIV. Prima ţintă este Parîngul. "Locul ăla este fantastic. Acolo este deja un telescaun şi încă 6 pârtii de schi, semn că există potenţial. Preţurile nu sunt deloc mari. Este o staţiune care se adresează turiştilor din provincie, din zona Ardealului şi a Banatului. Mai întâi vom reamenaja pârtiile şi vom pune instalaţii moderne de transport pe cablu, telegondole, telescaune, teleschiuri. Apoi urmează construcţia de hoteluri şi restaurante. Prin investiţiile pe care le facem urmărim să transformăm Carpaţii în destinaţie de schi pentru turiştii străini", a declarat Veronika Nemcova, director la Berghill Investment SRL, "companie-soră" a celor de la Snowhill, cel mai mare deţinător de staţiuni de schi din Cehia.

Potenţial

Tot în judeţul Hunedoara, cehii mai vor să investească la Straja, acolo unde ieri a fost inaugurat drumul judeţean care va face legătura cu Lupeni. Un alt loc privit cu potenţial de cehi este Muntele Mic. "Staţiunea aceasta se poate adresa şi turiştilor din Serbia şi din Muntenegru pentru că graniţa este foarte aproape. Investiţiile pe care intenţionăm să le facem în România se ridică la ordinul zecilor de milioane de euro", spune Nemcova. Proiectele cehilor urmăresc şi judeţul Sibiu. Pe lângă Păltiniş, Berghill este interesat şi de Munţii Făgăraş. Snowhill este partenerul FIS pentru Campionatul Mondial de Schi Alpin care va avea loc în 2009 la Jested, urmând să se ocupe de amenajarea pistelor. (sursa: jurnalul.ro)

Lucrãrile de asfaltare a drumului judetean dintre municipiul Lupeni si statiunea Straja, finalizate

Drumul judetean care face legãtura între municipiul Lupeni si statiunea montanã Straja a fost dat oficial în folosintã, azi, dupã lucrãri de modernizare începute în anul 2006, investitia depãsind douã milioane de euro. Lucrãrile, finantate din fonduri PHARE si de Consiliul Judetean Hunedoara, au vizat asfaltarea integralã a drumului, care are o lungime de opt kilometri si o lãtime de sase metri. Lucrãrile de modernizare a drumului judetean ce leagã localitatea hunedoreanã Lupeni de statiunea montanã Straja au început în anul 2006 si ar fi trebuit finalizatã la jumãtatea lunii ianuarie 2007. Proiectul initial presupunea un procent de 60 la sutã de finantare europeanã, iar restul urma sã fie contributia Consiliului Judetean Hunedoara. "Beneficiarii acestei investitii vor fi milioanele de turisti care vor urca în Straja. Aceastã statiune oferã o serie de trasee ce meritã vizitate, iar modernizarea drumului se impunea în acest caz”, a declarat, azi, presedintele Consiliului Judetean Hunedoara, Mircea Ioan Molot. Potrivit sursei citate, proiectul initial nu prevedea covor asfaltic pe aceastã portiune de drum. "Am considerat cã trebuie sã intervenim cu unele îmbunãtãtiri si am decis sã suplimentãm fondurile venite din partea Consiliului Judetean astfel încât toti cei 8,3 kilometri sã fie asfaltati”, a mai spus Molot, care a precizat cã valoarea totalã a investitiei depãseste douã milioane de euro. Statiunea montanã Straja, situatã la 1450 m, dispune de sapte pârtii de schi, trei dintre ele fiind dotate cu instalatie de nocturnã, sase teleschiuri si un telescaun. Capacitatea maximã a statiunii este de 2200 de turiºti, însã la ora actualã doar 670 de locuri sunt omologate. Investitorii din zonã au amenajat câteva trasee care sã atragã turistii si pe perioada celorlalte anotimpuri. Constructorul, Drumuri Judetene Hunedoara, este cel care se va ocupa de întretinerea acestui tronson de drum pe toatã perioada anului.

Temperaturile au scãzut pânã la minus 7 grade Celsius în Pasul Tihuta din Bistrita-Nãsãud

Temperaturile în judeþul Bistriþa-Nãsãud au scãzut, în cursul noptii de duminicã spre luni, pânã la minus 7 grade Celsius la Straja, punct de mãsurare de la baza Pasului Tihuta, în Muntii Bârgãului. Dispecerul de serviciu de la Sistemul de Gospodãrire a Apelor a informat, azi, cã nicãieri în judet, temperaturile nu au trecut de zero grade. Peste tot s-a înregistrat înghet la sol si a cãzut brumã. În localitatea Piatra Fântânele, la granita cu judeþul Suceava, au fost minus 4 grade Celsius, la Nepos minus 3, la Mocod la fel, iar la Salva si Bistrita minus 2 grade Celsius, acestea fiind localitãti de pe Valea Somesului Mare de la poalele Muntilor Rodnei. Meteorologii au anuntat cã vremea se va mentine rece în cursul zilei de luni. Primãria Bistrita a decis, împreunã cu directorii de scoli, sã dea drumul cãldurii în scoli si grãdinite dupã ce anul trecut s-a confruntat cu grave probleme legate de termoficarea în sistem centralizat 14 scoli intrând în grevã din cauza frigului. De data aceasta, au fost pornite centralele termice ale scolilor la prima scãdere a temperaturii. Potrivit Inspectoratului Scolar Judetean Bistrita-Nãsãud, în toate institutiile de învãtãmânt din Bistrita cãldura functioneazã între orele 5.00 si 10.00. Si în mediul rural a început sã se facã foc în sobe, acolo unde cãldura e pe bazã de lemne.

Diverse

- Saptamana asta mi-au iesit numai patru numere la loto.
- Am auzit o discutie intre doua persoane: "Esti mai interesat de cazul Elodia mai tare ca Cioaca. Nu cumva tu esti criminalul?"

-8 grade Celsius la Miercurea Ciuc

Temperaturile au coborât, azi dimineatã, pânã la minus 8,4 grade Celsius la Miercurea Ciuc, meteorologii confirmând cã fost cea mai rece dimineatã din toamna acestui an. Dupã ora 8,00, la Statia Meteo din Miercurea Ciuc s-au minus 8,4 grade Celsius, iar la sol s-au instalat înghetul si bruma. Temperaturi negative s-au înregistrat si în alte localitãti din judet: la Joseni au fost minus 7 grade Celsius, la Toplita minus 5,6 grade Celsius, la Odorheiu Secuiesc minus 3,7 grade Celsius , iar în zona înaltã din Pasul Bucin minima a fost de minus 6,3 grade Celsius. "Este cea mai scãzutã temperaturã consemnatã în aceastã toamnã în zonele locuite din tarã", a afirmat meteorologul de serviciu de la Statia din Miercurea Ciuc, Tanko Karoly. Locuitorii nu au resimtit frigul pentru cã în Miercurea Ciuc se furnizeazã energie termicã în locuinte de aproape o lunã. Societatea de gospodãrire localã GOSCOM Miercurea Ciuc a început sã furnizeze agent termic în tot orasul în 20 septembrie, dupã ce trei nopti consecutiv temperaturile au coborât sub limita de 0 grade Celsius. Minima absolutã a lunii octombrie a fost de minus 14 grade în anul 1988, în vreme ce maxima absolutã, de 31 de grade, a fost consemnatã în 1952.

Patru oameni au scãpat nevãtãmati dupã ce masina în care erau a cãzut într-o râpã, pe Transfãgãrãsan

Patru persoane au scãpat nevãtãmate, dupã ce masina în care se aflau si care circula cu vitezã mare pe Transfãgãrãsan a cãzut într-o râpã. Accidentul s-a produs în noaptea de duminicã spre luni, la kilometrul 96 pe Transfãgãrãsan, unde o Dacia Solenza a pãrãsit soseaua, într o curbã foarte periculoasã, si a cãzut trei metri într o râpã. În urma accidentului, soferul a fost rãnit usor, iar celelalte trei persoane aflate în masinã au scãpat fãrã nicio zgârieturã. În ajutorul lor au sãrit drumarii argeseni si a fost solicitat Serviciul de Ambulantã Curtea de Arges. Din primele cercetãri ale politistilor rezultã cã soferul circula cu vitezã excesivã si era prins într o discutie cu prietenii, nefiind atent la traseul deosebit de dificil, cu multe curbe. “Bãietii au avut mare noroc cã impactul nu a avut urmãri mai grave. Masina este lovitã destul de rãu, dar soferul si pasagerii au scãpat cu bine si au iesit pe picioarele lor din autoturismul avariat. Ei au fost adusi la Spitalul din Curtea de Arges, dar niciunul dintre ei nu necesitã internarea. În zona respectivã se întâmplã frecvent accidente, de regulã cu urmãri grave”, a declarat Mircea Roth, seful Districtului de Drumuri Nationale Cãpãtineni din judeþul Arges. Drumarii si politistii argeseni recomandã tuturor soferilor care aleg Transfãgãrãsanul sã circule cu viteza legalã si cu mare prudentã si sã aibã masinile echipate corespunzãtor sezonului de iarnã.

Bruyneel a semnat un contract cu echipa Astana

Belgianul Johan Bruyneel, fostul manager al echipei Discovery Channel, a semnat un contract cu Astana, din Kazahstan, a anuntat, azi, Federatia Kazahã de Ciclism (KCF), într-un comunicat. Astana, echipã formatã din unii rutieri si oficiali plecati de la Liberty, a fost afectatã în acest an de mai multe cazuri legate de dopaj, în care au fost implicati în special liderii sãi. Johan Bruyneel, în vârstã de 43 de ani, a condus echipa Discovery Channel spre opt dintre ultimele nouã victorii din Turul Frantei, obtinute de Lance Armstrong (7) si Alberto Contador, acesta din urmã impunându-se chiar în 2007. El si-a anunþat, la 10 august, intentia de a se retrage din ciclismul profesionist.

La Soldanu incepe Festivalul pomilor altoiti

In comuna Soldanu se organizeaza duminica, 14 octombrie, prima editie a Festivalului pomilor altoiti. La manifestarea culturala vor participa locuitorii comunei, specialisti in pomicultura si apicultura din judetul nostru, precum si artisti de marca care vor sustine un spectacol folcloric. Duminica se vor expune la Soldanu produse agricole si apicole locale, precum si puieti de pomi altoiti. Primarul comunei Soldanu, Constantin Marinciu, ne-a declarat ca aceasta sarbatoare va deveni o traditie. "Conform unei hotarari a consiliului local, in fiecare an, in a doua duminica a lunii octombrie, se va sarbatori la Soldanu Festivalul pomilor altoiti - sarbatoarea comunei", a mai precizat primarul Marinciu. Locuitorii comunei vor putea asista duminica la un spectacol folcloric, ce va fi sustinut de Elisabeta Turcu, Nicolae Rotaru, Maria Butaciu si ansamblul folcloric "Baraganu" din Calarasi. Precizam ca manifestarile organizate cu acest prilej vor incepe la ora 12:00. (observatorcl.info)

Biletele pentru JO de la Vancouver costã între 25 si 1.100 de dolari

Biletele pentru Jocurile Olimpice de iarnã de la Vancouver, din 2010, vor fi puse în vânzare în octombrie 2008 si vor costa între 25 si 1.100 de dolari canadieni, au anuntat, ieri, organizatorii. "Scopul nostru este sã me asigurãm cã la toate probele vor asista cât mai multe persoane", a declarat John Furlong, director executiv al comitetului de organizare, într-un comunicat. El a precizat cã vor fi disponibile circa 1,6 milioane de bilete. Tichetele pentru ceremoniile de deschidere si de închidere vor costa între 175 - 1.100 dolari canadieni (tot atâtia americani), adicã vor fi mai ieftine decât la festivitãtile de la JO de la Torino în 2006 si Salt Lake City în 2002, conform organizatorilor. De asemenea, vor exista bilete care vor costa 100 de dolari sau mai putin si circa 50.000 vor fi distribuite unor persoane cu venituri mici, dupã consultãri cu "organisme sociale".

Patinoarul Mihai Flamaropol în continuare fãrã gheatã din cauza unor defectiuni tehnice

Patinoarul Mihai Flamaropol din Bucuresti este în continuare fãrã gheatã dupã ce aseara sistemul de rãcire, pus în functiune de douã compresoare recent achizitionate, a cedat, urmând a fi repornit în cursul zilei de astãzi, potrivit presedintelui FR de Hochei pe Gheatã, Janos Kurko. Presedintele FRHG, care a anuntat, ieri, în cadrul unei conferinte de presã, cã patinoarul va functiona normal începând de duminicã sau cel târziu luni, a explicat cã sistemul a cedat deoarece nu au fost înlocuite decât compresoarele. "Sistemul nu este nou în totalitate, pentru cã ar fi costat mult prea mult sã-l înlocuim integral. Noi am cumpãrat doar compresoarele si, ca orice lucru nou, este nevoie de o perioadã de rodaj. S-a întâmplat ca asearã sã cedeze sistemul, nu este vina nimãnui. Oricum, compresoarele sunt în garantie si azi de dimineatã la prima orã a venit firma care le-a montat pentru a remedia problema. În cursul zilei de astãzi sistemul va fi repornit", a declarat Janos Kurko. Echipa de hochei a Stelei avea programat un antrenament pe gheatã în cursul acestei dimineti, dar când au ajuns la patinoar, jucãtorii au constatat cã nu au unde sã se pregãteascã. Astfel, hocheistii s-au antrenat alergând în jurul patinoarului. Steaua trebuia sã dispute, astãzi si sâmbãtã, douã meciuri în Liga Nationalã cu Sportul Studentesc, acestea fiind reprogramate pentru marti si miercuri, din cauza lipsei ghetii de la "Mihai Flamaropol". "Lucrurile sunt în continuare grave. Cu Sportul Studentesc probabil cã ar trebui sã joace echipa de polo, în cazul în care adâncimea apei de pe patinoar va fi regulamentarã", a spus, ironic, presedintele sectiei de hochei a clubului Steaua, Cristian Cârlan. Oficialul stelist a adãugat cã, având în vedere cã nu se poate antrena pe gheatã, Steaua "nu se va prezenta în conditii egale la meciurile cu HC Csikszereda, programate sãptãmâna viitoare, rezultatul putând fi viciat din start, din lipsã de pregãtire". Janos Kurko a explicat, ieri, cã a fãcut demersuri la Guvern pentru a obtine bani de reparatii la Patinoarul Mihai Flamaropol din Capitalã. Presedintele FRHG spune cã a apelat la ministrul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely, la presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu si la premierul Cãlin Popescu Tãriceanu pentru a obtine o suplimentare a bugetului, special pentru repararea patinoarului. Astfel, Guvernul a aprobat, sãptãmâna trecutã, alocarea a 1,5 milioane de lei în acest scop, bani cu care se vor înlocui cele douã compresoare defecte, se vor schimba usile, se vor moderniza vestiarele si se vor face diverse lucrãri de renovare a arenei. Presedintele FRHG a adãugat cã dacã ar fi asteptat alocarea banilor si derularea licitatiei ulterioare, repararea patinoarului ar fi demarat abia anul viitor, ceea ce ar fi paralizat actualul sezon intern de hochei pe gheatã. Kurko sustine cã, bazându-se pe promisiunile de la Guvern, a garantat financiar cu propria firmã cã va plãti costul înlocuirii compresoarelor, aproximativ 70.000 de euro, dacã acesti bani nu vor fi alocati. Oficialul FRHG a precizat cã atunci când a preluat conducerea federatiei ambele compresoare erau defecte si FRHG avea datorii la curent de 200.000 de lei, care vor fi acoperite si cu ajutorul banilor veniti de la Guvern. Problemele înregistrate la patinoarul bucurestean au reprezentat motiv de scandal între Janos Kurko, pe de o parte, si reprezentantii clubului Steaua, pe de altã parte. Cârlan, care îndeplineste si functia de vicepresedinte al FRHG, si Kurko s-au certat, ieri, în timpul unei conferinte de presã, cerându-si reciproc demisia.