Un drum forestier din Zãrnesti, care face legãtura cu Masivul Piatra Craiului si zona Mãgura din Bran, este impracticabil în urma unei viituri produse ieri în zonã, în jurul orei 20.00.
Purtãtorul de cuvânt al Prefecturii Brasov, Monica Morgovan, a precizat cã drumul este afectat pe portiuni destul mari si ar fi bine ca turistii care vor sã ajungã la Prãpãstiile Zãrnestiului sau în alte locuri din Masivul Piatra Craiului sã se informeze înainte de a ajunge în zonã.
Viitura care s-a produs în zona Gura Râului, de la poalele Masivului Piatra Craiului, a inundat mai multe strãzi si curti din orasul Zãrnesti, fãrã sa producã victime. În urma ruperii de nori, pe versantul Masivului Piatra Craiului s-au format suvoaie de apã care s-au vãrsat în pârâul din zona Gura Râului. Apele au adus cu ele aluviuni si crengi de copaci, inundând curtile si strãzile din zonã.
Primãria a intervenit imediat dupã retragerea apelor si a curãtat drumul de crengi si mâl. Echipaje de la Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgentã i-a ajutat pe localnici sã scoatã apa din curti si din unele beciuri si au scos autoturismul unor turisti, care a rãmas blocat de aluviuni în defileul Prãpãstiile Zãrnestilor.
Din cauza fulgerelor si a ploii torentiale, curentul electric a fost oprit mai bine de trei ore pe câteva strãzi din oras.
Potrivit purtãtorului de cuvânt al Prefecturii Brasov, primãria Zãrnesti evalueazã la aceastã orã stricãciunile produse de viiturã si cautã solutii pentru refacerea cât mai grabnicã a drumului forestier. Nu este pentru prima datã când în aceastã zonã se produc inundatii în urma ploilor torentiale si a aluviunilor aduse de pe versanti.
Thursday, July 9, 2009
Wednesday, July 8, 2009
Ioan Nan a parasit Spitalul Floreasca
Schiorul Ioan Nan a parasit in aceasta dimineata Spitalul Floreasca din Capitala, dupa ce ieri a fost supus unei interventii cirurgicale la genunchiul drept. "Am plecat pe picioarele mele. Cred ca in doua saptamani o sa ma apuc din nou de antrenament", a declarat campionul national.
Analiza probei B a lui Stefan Schumacher a confirmat prezenta de EPO CERA
Analiza probei B a ciclistului Stefan Schumacher a confirmat prezenta în organismul sportivului a substantei dopante EPO CERA în timpul Jocurilor Olimpice din 2008, de la Beijing, a anuntat, azi, avocatul rutierului german Michael Lehner.
Cu toate acestea, ciclistul german, care neagã cã s-ar fi dopat, intentioneazã sã rãmânã combativ pe plan juridic, a precizat Lehner agentiei de informatii sportive SID. Avocatul contestã, în special, împrejurãrile în care Comitetul International Olimpic (CIO) a efectuat analiza esantionului B, într-un laborator al Agentiei francezã de luptã împotriva dopajului (AFLD).
Schumacher, în vârstã de 27 de ani, este unul dintre cei sase sportivi care CIO a anuntat, la finalul lunii aprilie, cã au fost depistati pozitiv cu EPO CERA la competitia de la Beijing. Dintre acestia, o singurã sportivã, halterofila dominicanã Yudelquis Contreras, a fost disculpatã, dupã ce contraexpertiza efectuatã asupra esantionului B s-a dovedit a fi negativã.
Testat pozitiv deja de douã ori în timpul Turului Frantei 2008, unde a câstigat douã etape, Schumacher a fost suspendat, în februarie, timp de doi ani din toate competitiile. Aceastã sanctiune impusã de cãtre AFLD a fost prelungitã de cãtre Uniunea Ciclistã Internationalã (UCI) pentru celelalte tãri.
Rutierul german refuzã sã recunoascã cã s-a dopat si a înaintat, la 1 aprilie, un memoriu la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne. Procedurile în fata acestei institutii ar trebui sã înceapã chiar miercuri.
Cu toate acestea, ciclistul german, care neagã cã s-ar fi dopat, intentioneazã sã rãmânã combativ pe plan juridic, a precizat Lehner agentiei de informatii sportive SID. Avocatul contestã, în special, împrejurãrile în care Comitetul International Olimpic (CIO) a efectuat analiza esantionului B, într-un laborator al Agentiei francezã de luptã împotriva dopajului (AFLD).
Schumacher, în vârstã de 27 de ani, este unul dintre cei sase sportivi care CIO a anuntat, la finalul lunii aprilie, cã au fost depistati pozitiv cu EPO CERA la competitia de la Beijing. Dintre acestia, o singurã sportivã, halterofila dominicanã Yudelquis Contreras, a fost disculpatã, dupã ce contraexpertiza efectuatã asupra esantionului B s-a dovedit a fi negativã.
Testat pozitiv deja de douã ori în timpul Turului Frantei 2008, unde a câstigat douã etape, Schumacher a fost suspendat, în februarie, timp de doi ani din toate competitiile. Aceastã sanctiune impusã de cãtre AFLD a fost prelungitã de cãtre Uniunea Ciclistã Internationalã (UCI) pentru celelalte tãri.
Rutierul german refuzã sã recunoascã cã s-a dopat si a înaintat, la 1 aprilie, un memoriu la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne. Procedurile în fata acestei institutii ar trebui sã înceapã chiar miercuri.
Tuesday, July 7, 2009
Fondistii, in cantonament la Piatra Arsa
Lotul olimpic de schi fond al Romaniei, antrenat de Daniel Borca, se afla in aceasta perioada in cantonament la Piatra Arsa. Paul Pepene, Petrica Hogiu, Monica Gyorgy, Sara Timeea si Gabriela Leanca se antreneaza in Bucegi inainte de a merge la pregatire pe ghetar.
Ioan Nan s-a operat la genunchiul drept
Cel mai bun schior, brasoveanul Ioan Nan, este internat la sectia Ortopedie din cadrul Spitalului Floreasca din Capitala. Schiorul de la Dinamo a suferit astazi o operatie la genunchiul piciorului drept si urmeaza maine sa fie externat. Perioada de recuperare va fi de numai 3 saptamani.
Federatia elvetianã de ciclism redeschide procedurile disciplinare împotriva lui Jan Ullrich
Federatia elvetianã de ciclism a confirmat, azi, cã o procedurã pentru încãlcarea regulilor antidoping a fost deschisã împotriva rutierului german Jan Ullrich, câstigãtorul Turului Fratei din 1997, implicat în afacerea de dopaj Puerto, informeazã L'Equipe.
Ullrich concura din 2006 cu licentã elvetianã, pentru cã este rezident în aceastã tarã. Rutierul german a fost deja suspendat timp de sase luni în 2002 pentru utilizare de amfetamine.
În urmã cu trei ani, responsabilii elvetieni de luptã împotriva dopajului s-au aflat în imposibilitatea de a continua urmãrirea lui Jan Ullrich din cauza lipselor de probe. La momentul respectiv nu se puteau utiliza împotriva ciclistului german probele care veneau din Spania. Totusi, mai multe persoane din forul elvetian s-au angajat sã gãseascã dovezi utilizabile. "Este bine pentru noi si pentru sport sã gãsim adevãrul. Acesta este principiul, etica, ceea ce este cu adevãrat important pentru ciclism si nu ne putem lãsa cazul fãrã rezolvare", a spus Viktor Andermatt, presedintele Federatiei Elvetiene.
Jan Ullrich, în vârstã de 35 de ani, care s-a retras din activitate în februarie 2007, dupã ce a fost dezvãluitã legãtura sa cu scandalul de dopaj din Spania, denumit Operatiuea Puerto, a negat de fiecare datã acuze ce i-au fost aduse.
Operatiunea Puerto a avut loc la 23 mai 2006, atunci când medicul Eufemiano Fuentes si alte patru persoane au fost arestate de politie, în urma unui raid efectuat la un laborator din Madrid, fiind apoi toti eliberati. Aceastã afacere a zguduit lumea ciclismului, afectând numerosi rutieri cunoscuti, precum germanul Jan Ullrich, italianul Ivan Basso sau spaniolul Francisco Mancebo. Doctorul Fuentes, fost medic al echipei de ciclism Kelme, s-ar fi aflat în centrul unei vaste retele de dopaj sangvin. Un judecãtor spaniol a clasat dosarul în septembrie 2008, însã presa a anuntat la începutul acestui an cã justitia spaniolã doreste sã redeschidã cazul Puerto.
Ullrich concura din 2006 cu licentã elvetianã, pentru cã este rezident în aceastã tarã. Rutierul german a fost deja suspendat timp de sase luni în 2002 pentru utilizare de amfetamine.
În urmã cu trei ani, responsabilii elvetieni de luptã împotriva dopajului s-au aflat în imposibilitatea de a continua urmãrirea lui Jan Ullrich din cauza lipselor de probe. La momentul respectiv nu se puteau utiliza împotriva ciclistului german probele care veneau din Spania. Totusi, mai multe persoane din forul elvetian s-au angajat sã gãseascã dovezi utilizabile. "Este bine pentru noi si pentru sport sã gãsim adevãrul. Acesta este principiul, etica, ceea ce este cu adevãrat important pentru ciclism si nu ne putem lãsa cazul fãrã rezolvare", a spus Viktor Andermatt, presedintele Federatiei Elvetiene.
Jan Ullrich, în vârstã de 35 de ani, care s-a retras din activitate în februarie 2007, dupã ce a fost dezvãluitã legãtura sa cu scandalul de dopaj din Spania, denumit Operatiuea Puerto, a negat de fiecare datã acuze ce i-au fost aduse.
Operatiunea Puerto a avut loc la 23 mai 2006, atunci când medicul Eufemiano Fuentes si alte patru persoane au fost arestate de politie, în urma unui raid efectuat la un laborator din Madrid, fiind apoi toti eliberati. Aceastã afacere a zguduit lumea ciclismului, afectând numerosi rutieri cunoscuti, precum germanul Jan Ullrich, italianul Ivan Basso sau spaniolul Francisco Mancebo. Doctorul Fuentes, fost medic al echipei de ciclism Kelme, s-ar fi aflat în centrul unei vaste retele de dopaj sangvin. Un judecãtor spaniol a clasat dosarul în septembrie 2008, însã presa a anuntat la începutul acestui an cã justitia spaniolã doreste sã redeschidã cazul Puerto.
Bãrcile cu motor, interzise pe lacul Colibita
Bãrcile cu motor nu au ce cãuta pe lacul de acumulare de la Colibita, iar sporturile nautice nu pot fi practicate fãrã autorizatie de la institutia de gospodãrire a apelor.
Lacul Colibita, una dintre destinatiile turistice preferate din judetul Bistrita-Nãsãud, este inclus în aria protejatã Cusma, în categoria Siturilor de Importantã Comunitarã, iar acest regim îi conferã un statut special, impunând restrictii privind accesul si unele activitãti antropice.
Acest lac de acumulare, format artificial în Muntii Cãlimani, are menirea sã asigure debitelor necesare alimentãrii cu apã pentru populatie si industrie, producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor în caz de ape mari si un debit de servitute pentru folosintele din aval.
"În scopul mentinerii calitãtii apelor lacului Colibita si sustinerii vietii piscicole, navigatia folosind bãrci cu motor termic este interzisã. Sporturile nautice pot fi practicate numai în baza autorizatiei de gospodãrire a apelor. Totodatã, este interzisã spãlarea autovehiculelor, precum si a altor utilaje si agregate mecanice", a precizat directorul SGA BN, Iosif Molnar.
În lacul Colibita se poate practica numai piscicultura în regim natural, fãrã furajarea pestilor si fãrã aplicarea fungicidelor sau a oricãror medicamente veterinare.
Regimul constructiilor din zona malurilor lacului este reglementat de Legea apelor, astfel încât, în zona de protectie, instituitã la nivelul coronamentului barajului, respectiv la altitudinea de 805 metri, nu este permisã amplasarea constructiilor de orice fel.
Cei care nu respectã aceste programe de exploatare a lacurilor de acumulare riscã sanctiuni al cãror cuantum se situeazã între 35.000 - 40.000 lei, pentru persoane juridice, si între 10.000 - 15.000 lei, pentru persoane fizice.
Barajul si lacul de acumulare Colibita sunt amplasate pe râul Bistrita Transilvanã, afluent al râului Somes, în amonte de localitatea Bistrita Bârgãului. Amenajarea se aflã în administrarea Directiei Apelor Somes-Tisa, iar exploatarea operativã este realizatã de Sistemul de Gospodãrire a Apelor Bistrita-Nãsãud.
Lacul Colibita, una dintre destinatiile turistice preferate din judetul Bistrita-Nãsãud, este inclus în aria protejatã Cusma, în categoria Siturilor de Importantã Comunitarã, iar acest regim îi conferã un statut special, impunând restrictii privind accesul si unele activitãti antropice.
Acest lac de acumulare, format artificial în Muntii Cãlimani, are menirea sã asigure debitelor necesare alimentãrii cu apã pentru populatie si industrie, producerea energiei electrice, atenuarea viiturilor în caz de ape mari si un debit de servitute pentru folosintele din aval.
"În scopul mentinerii calitãtii apelor lacului Colibita si sustinerii vietii piscicole, navigatia folosind bãrci cu motor termic este interzisã. Sporturile nautice pot fi practicate numai în baza autorizatiei de gospodãrire a apelor. Totodatã, este interzisã spãlarea autovehiculelor, precum si a altor utilaje si agregate mecanice", a precizat directorul SGA BN, Iosif Molnar.
În lacul Colibita se poate practica numai piscicultura în regim natural, fãrã furajarea pestilor si fãrã aplicarea fungicidelor sau a oricãror medicamente veterinare.
Regimul constructiilor din zona malurilor lacului este reglementat de Legea apelor, astfel încât, în zona de protectie, instituitã la nivelul coronamentului barajului, respectiv la altitudinea de 805 metri, nu este permisã amplasarea constructiilor de orice fel.
Cei care nu respectã aceste programe de exploatare a lacurilor de acumulare riscã sanctiuni al cãror cuantum se situeazã între 35.000 - 40.000 lei, pentru persoane juridice, si între 10.000 - 15.000 lei, pentru persoane fizice.
Barajul si lacul de acumulare Colibita sunt amplasate pe râul Bistrita Transilvanã, afluent al râului Somes, în amonte de localitatea Bistrita Bârgãului. Amenajarea se aflã în administrarea Directiei Apelor Somes-Tisa, iar exploatarea operativã este realizatã de Sistemul de Gospodãrire a Apelor Bistrita-Nãsãud.
Monday, July 6, 2009
Norbert Nagy a trecut cu brio peste examenele de la Bressanone
Schiorul Norbert Nagy, legitimat la CSAM Bucegi Predeal, a trecut cu brio peste toate cele opt examene sustine la scoala de la Bressanone - Italia. Sportivul din Miercurea Ciuc a devenit astfel monitor autorizat dupa un curs care a durat trei ani de zile.
Jurgen van de Walle, primul abandon la Turul Frantei 2009
Rutierul belgian Jurgen Van de Walle, în vârsta de 32 de ani, a fost nevoit sã se retragã din Turul Frantei dupã ce a suferit o accidentare, ieri, în etapa a doua a competitiei.
Van de Walle, care a terminat etapa de la Brignoles pe pozitia 162, a fost transportat pentru investigatii la un spital din nordul Marsiliei, unde a fost diagnosticat cu rupturã de claviculã si traumatism pulmonar.
Abandonul lui Van de Walle este primul înregistrat la acestã editie a Turului Frantei.
În clasamentul celei de-a doua etape, desfãsuratã între Monaco si Brignoles, s-a impus britanicul Mark Cavendish, urmat de americanul Tyler Farrar si francezul Romain Feillu.
În ierarhia generalã, dupã douã etape pe primul loc se aflã elvetianul Fabian Cancellara, urmat fiind de spaniolul Alberto Contador si britanicul Bradley Wiggins.
Van de Walle, care a terminat etapa de la Brignoles pe pozitia 162, a fost transportat pentru investigatii la un spital din nordul Marsiliei, unde a fost diagnosticat cu rupturã de claviculã si traumatism pulmonar.
Abandonul lui Van de Walle este primul înregistrat la acestã editie a Turului Frantei.
În clasamentul celei de-a doua etape, desfãsuratã între Monaco si Brignoles, s-a impus britanicul Mark Cavendish, urmat de americanul Tyler Farrar si francezul Romain Feillu.
În ierarhia generalã, dupã douã etape pe primul loc se aflã elvetianul Fabian Cancellara, urmat fiind de spaniolul Alberto Contador si britanicul Bradley Wiggins.
Sunday, June 14, 2009
Şi calu’ fuge, dar degeaba, dacă nu dă lapte!
Cei mai buni schiori ai ţării au susţinut testele fizice în Poiana Braşov. Mulţi dintre cei prezenţi s-au dovedit nepregătiţi, dar s-au scuzat prin faptul că au fost anunţaţi de acest "examen" cu doar cinci zile înainte.
Început de vară. Poiana Braşov. Pustiu! Un autobuz pleacă puturos la vale, spre oraş. Cel mai important eveniment al zilei. Totul e verde în jur. Jos, în staţiune, iarba a crescut destul de mare şi începe să se usuce. Sus, în Postăvaru, abia a înverzit. Două telecabine stau atârnate pe cablu ca nişte bufniţe ce se uită strâmb la viaţă. În spatele unor vile de neam prost, printre hoteluri luxoase, dar goale, se află stadionul. În mod ciudat, a rezistat oricărui proiect imobiliar. Aici se antrenează majoritatea loturilor olimpice.
GREU ŞI FĂRĂ ZĂPADĂ. Săptămâna aceasta a fost rândul schiorilor să tropăie pe tartanul bazei sportive din Poiana Braşov. Federaţia Română de Schi şi Biatlon a decis să-i supună pe cei mai buni schiori unor teste fizice, prin care să se vadă nivelul la care se află fiecare în acest moment. Sprinturile pe distanţe de 20, 30 şi 50 de metri, săriturile de pe loc, tracţiunile, abdomenele pe şpalier şi "lansata" pe 400 de metri, respectiv 300 de metri pentru fete, s-au dovedit extrem de solicitante. Din păcate, rezultatele nu sunt tocmai grozave, ceea ce ar trebui să îi facă pe mulţi dintre practicanţii schiului alpin să conştientizeze că nu fac un sport de sezon.
ABSENŢI. Evident, au existat şi sportivi care nu au putut ajunge în Poiana Braşov. Alexandru Barbu, vicecampion naţional la Slalom Uriaş, s-a aflat în Italia, în vreme ce Lilla Petroczki s-a deplasat la Budapesta. Schioarea din Odorheiu Secuiesc a mers în capitala Ungariei pentru a-şi scoate unul dintre şuruburile pe care le avea în picior după ce în toamna anului trecut a suferit o intervenţie chirurgicală cauzată de o fractură de tibie. A lipsit şi Dragoş Staicu. "Şi-a operat aluniţele de pe nas", a motivat Sandra Nărea absenţa colegului său de club. Campioana naţională din proba de Slalom nu a susţinut nici ea testele fizice din cauza unor probleme musculare. Chiar dacă a stat pe margine, Sandra Nărea a şocat întreaga asistenţă. Sportiva de la AS Schi Club Predeal s-a prezentat în Poiana Braşov cu multe kilograme în plus. Următoarele teste fizice vor fi susţinute în luna august. Până atunci, unii dintre schiorii români vor face chiar şi pregătire pe gheţarii din Austria.
Început de vară. Poiana Braşov. Pustiu! Un autobuz pleacă puturos la vale, spre oraş. Cel mai important eveniment al zilei. Totul e verde în jur. Jos, în staţiune, iarba a crescut destul de mare şi începe să se usuce. Sus, în Postăvaru, abia a înverzit. Două telecabine stau atârnate pe cablu ca nişte bufniţe ce se uită strâmb la viaţă. În spatele unor vile de neam prost, printre hoteluri luxoase, dar goale, se află stadionul. În mod ciudat, a rezistat oricărui proiect imobiliar. Aici se antrenează majoritatea loturilor olimpice.
GREU ŞI FĂRĂ ZĂPADĂ. Săptămâna aceasta a fost rândul schiorilor să tropăie pe tartanul bazei sportive din Poiana Braşov. Federaţia Română de Schi şi Biatlon a decis să-i supună pe cei mai buni schiori unor teste fizice, prin care să se vadă nivelul la care se află fiecare în acest moment. Sprinturile pe distanţe de 20, 30 şi 50 de metri, săriturile de pe loc, tracţiunile, abdomenele pe şpalier şi "lansata" pe 400 de metri, respectiv 300 de metri pentru fete, s-au dovedit extrem de solicitante. Din păcate, rezultatele nu sunt tocmai grozave, ceea ce ar trebui să îi facă pe mulţi dintre practicanţii schiului alpin să conştientizeze că nu fac un sport de sezon.
ABSENŢI. Evident, au existat şi sportivi care nu au putut ajunge în Poiana Braşov. Alexandru Barbu, vicecampion naţional la Slalom Uriaş, s-a aflat în Italia, în vreme ce Lilla Petroczki s-a deplasat la Budapesta. Schioarea din Odorheiu Secuiesc a mers în capitala Ungariei pentru a-şi scoate unul dintre şuruburile pe care le avea în picior după ce în toamna anului trecut a suferit o intervenţie chirurgicală cauzată de o fractură de tibie. A lipsit şi Dragoş Staicu. "Şi-a operat aluniţele de pe nas", a motivat Sandra Nărea absenţa colegului său de club. Campioana naţională din proba de Slalom nu a susţinut nici ea testele fizice din cauza unor probleme musculare. Chiar dacă a stat pe margine, Sandra Nărea a şocat întreaga asistenţă. Sportiva de la AS Schi Club Predeal s-a prezentat în Poiana Braşov cu multe kilograme în plus. Următoarele teste fizice vor fi susţinute în luna august. Până atunci, unii dintre schiorii români vor face chiar şi pregătire pe gheţarii din Austria.
Friday, June 12, 2009
Oi trãsnite în Muntii Lotrului
Aproape 300 de oi au fost trãsnite în noaptea de joi spre vineri, la o stânã din Muntii Lotrului, acestea urmând sã fie incinerate la societatea Protan din Codlea, a anuntat azi, Constantin Barbu, primarul orasului Tãlmaciu, presedintele Comitetului pentru Situatii de Urgentã.
"Azi dimineatã la ora 6:00 am fost anuntati cã au fost trãsnite 265 de oi. În calitate de presedinte al Comitetului pentru Situatii de Urgentã, am trimis pe munte în jur de zece oameni, cu masini, cu tractoare, cu cãrute, pentru a coborî oile. De acolo le încãrcãm într-o basculã si le coborâm la Lotrioara. Pe urmã, le ducem la Protan", a spus primarul Constantin Barbu.
Acesta spune cã "este o situatie ineditã, un caz nefericit, cu care nu s-au mai întâlnit sibienii din aceastã zonã".
Sutele de oi au murit trãsnite la numai o zi dupã ce a avut loc o simulare în zonã, dirijatã de Comitetul pentru Situatii de Urgentã.
Ciobanii au scãpat cu viatã, însã proprietarii celor 265 de oi asteaptã sã fie ajutati de autoritãti, paguba fiind de 100.000 de lei primarul din Tãlmaciu.
"Azi dimineatã la ora 6:00 am fost anuntati cã au fost trãsnite 265 de oi. În calitate de presedinte al Comitetului pentru Situatii de Urgentã, am trimis pe munte în jur de zece oameni, cu masini, cu tractoare, cu cãrute, pentru a coborî oile. De acolo le încãrcãm într-o basculã si le coborâm la Lotrioara. Pe urmã, le ducem la Protan", a spus primarul Constantin Barbu.
Acesta spune cã "este o situatie ineditã, un caz nefericit, cu care nu s-au mai întâlnit sibienii din aceastã zonã".
Sutele de oi au murit trãsnite la numai o zi dupã ce a avut loc o simulare în zonã, dirijatã de Comitetul pentru Situatii de Urgentã.
Ciobanii au scãpat cu viatã, însã proprietarii celor 265 de oi asteaptã sã fie ajutati de autoritãti, paguba fiind de 100.000 de lei primarul din Tãlmaciu.
O turistã a fost salvatã de politistii de frontierã maramureseni dupã ce a cãzut într-o prãpastie
O turistã în vârstã de 37 de ani din Cehia a fost salvatã de politistii de frontierã maramureseni, dupã ce a cãzut într-o prãpastie în apropiere de lacul Vinderel, din Muntii Maramuresului, la o altitudine de aproximativ de 2.000 de metri.
Potrivit purtãtorului de cuvânt al Inspectoratului Judetean de Politie Maramures, Voichita Zehan, femeia a plecat într-o excursie împreunã cu sotul si cu fiica, în zona lacului Vinderel, dar din cauza neatentiei acesta a alunecat si a cãzut într-o prãpastie.
Sotul femeii a încercat sã o salveze, însã nu a reusit si si-a trimis fiica la o stânã ca sã cearã ajutor, iar ciobanii de acolo au sunat la numãrul 112.
Purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontierã Maramures, Iulia Utan, a declarat cã a fost constituitã o echipã de interventie, formatã din politisti de frontierã din Poienile de sub Munte si medici de la Spitalul Viseu de Sus, care a plecat în cãutarea femeii.
"Localizarea femeii a fost extrem de greoaie, precum si aducerea acesteia de pe munte pentru cã în timpul misiunii de salvare a început sã plouã torential, iar femeia a trebuit coborâtã de pe munte pe o targã", a spus Iulia Utan.
Femeia a fost transportatã de urgentã la spitalul din Viseul de Sus, unde medicii au diagnosticat-o cu fracturi la bazin si la picioare. Medicii sustin cã femeia se aflã în afara oricãrui pericol.
Potrivit purtãtorului de cuvânt al Inspectoratului Judetean de Politie Maramures, Voichita Zehan, femeia a plecat într-o excursie împreunã cu sotul si cu fiica, în zona lacului Vinderel, dar din cauza neatentiei acesta a alunecat si a cãzut într-o prãpastie.
Sotul femeii a încercat sã o salveze, însã nu a reusit si si-a trimis fiica la o stânã ca sã cearã ajutor, iar ciobanii de acolo au sunat la numãrul 112.
Purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontierã Maramures, Iulia Utan, a declarat cã a fost constituitã o echipã de interventie, formatã din politisti de frontierã din Poienile de sub Munte si medici de la Spitalul Viseu de Sus, care a plecat în cãutarea femeii.
"Localizarea femeii a fost extrem de greoaie, precum si aducerea acesteia de pe munte pentru cã în timpul misiunii de salvare a început sã plouã torential, iar femeia a trebuit coborâtã de pe munte pe o targã", a spus Iulia Utan.
Femeia a fost transportatã de urgentã la spitalul din Viseul de Sus, unde medicii au diagnosticat-o cu fracturi la bazin si la picioare. Medicii sustin cã femeia se aflã în afara oricãrui pericol.
Thursday, June 11, 2009
Federatia Românã de Ciclism ar putea sprijini organizarea Turului Bucovinei
Conducerea Federatiei Române de Ciclism împreunã cu autoritãtile sucevene ar putea sã organizeze un tur ciclist al Bucovinei, iar împreunã cu autoritãtile din Neamt si Botosani sã fie organizat un tur ciclist al mãnãstirilor.
Presedintele Federatiei Române de Ciclism, Ion Badea, prezent, azi, la Suceava, cu ocazia Turului Ciclist al României, a declarat cã împreunã cu autoritãtile sucevene s-a discutat despre o colaborare în vederea organizãrii unor competitii.
La rândul sãu, presedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a spus cã aceastã colaborare ar consta în organizarea unui tur ciclist al Bucovinei pe traseul Suceava-Rãdãuti-Câmpulung Moldovenesc-Fãlticeni-Suceava, care sã punã în valoare si turismul în zonã.
El a mai spus cã, tot cu sprijinul Federatiei Române de Ciclism si cu colaborarea autoritãtilor din Suceava, Neamt si Botosani, ar putea fi organizat si un tur ciclist al mãnãstirilor din nordul Moldovei.
Presedintele de onoare al Federatiei, Gavrilã Vasilescu, a apreciat deschiderea autoritãtilor sucevene fatã de acest sport si si-a exprimat încrederea cã aceastã colaborare va fi beneficã.
Etapa a patra a Turului ciclist al României, desfãsuratã ieri pe traseul Botosani - Dorohoi - Siret - Rãdãuti - Suceava, pe distanta de 134,2 kilometri, a fost câstigatã de italianul Rino Zampilli de la Hemus 1896 Troyan (Bulgaria), cu timpul de 3 ore, 16 minute si 26 de secunde, el fiind urmat de belgianul Peiter Gnylvert (Cycling Club Burgas) si de ungurul Zoltan Madaras (Betonexpressz Limonta).
Presedintele Federatiei Române de Ciclism, Ion Badea, prezent, azi, la Suceava, cu ocazia Turului Ciclist al României, a declarat cã împreunã cu autoritãtile sucevene s-a discutat despre o colaborare în vederea organizãrii unor competitii.
La rândul sãu, presedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a spus cã aceastã colaborare ar consta în organizarea unui tur ciclist al Bucovinei pe traseul Suceava-Rãdãuti-Câmpulung Moldovenesc-Fãlticeni-Suceava, care sã punã în valoare si turismul în zonã.
El a mai spus cã, tot cu sprijinul Federatiei Române de Ciclism si cu colaborarea autoritãtilor din Suceava, Neamt si Botosani, ar putea fi organizat si un tur ciclist al mãnãstirilor din nordul Moldovei.
Presedintele de onoare al Federatiei, Gavrilã Vasilescu, a apreciat deschiderea autoritãtilor sucevene fatã de acest sport si si-a exprimat încrederea cã aceastã colaborare va fi beneficã.
Etapa a patra a Turului ciclist al României, desfãsuratã ieri pe traseul Botosani - Dorohoi - Siret - Rãdãuti - Suceava, pe distanta de 134,2 kilometri, a fost câstigatã de italianul Rino Zampilli de la Hemus 1896 Troyan (Bulgaria), cu timpul de 3 ore, 16 minute si 26 de secunde, el fiind urmat de belgianul Peiter Gnylvert (Cycling Club Burgas) si de ungurul Zoltan Madaras (Betonexpressz Limonta).
Transfãgãrãsanul, deschis neoficial
Turistii pot urca pe propria rãspundere începând de azi pe Transfãgãrãsan (Drumul National 7C), care leagã judetele Sibiu si Arges, soseaua fiind deszãpezitã de douã sãptãmâni, de drumarii sibieni.
"Oficial, Transfãgãrãsanul este deschis circulatiei în conditii depline de sigurantã, conform graficului, pe 1 iulie. Stim cã se lucreazã la deszãpezirea drumului. Pe propria rãspundere, soferii pot urca pe Transfãgãrãsan, dar recomandãm sã astepte 1 iulie, pentru a circula în conditii de sigurantã", a precizat azi prefectul Constantin Trihenea.
Drumarii sibieni au deszãpezit Transfãgãrãsanul pe un singur fir, pentru a face loc pe sosea celor care urmeazã sã participe la Turul Ciclist al României, dar si turistilor care vin sâmbãtã, la Bâlea, la Serbãrile Zãpezii.
Pânã azi, turistii puteau urca la cota 2.000, la Bâlea Lac, în Muntii Fãgãrasului, doar cu telecabina. Un drum dus - întors costã 30 de lei. Azi, la Bâlea Lac încã mai erau petice de zãpadã.
Traficul rutier a fost închis începând de la 1 noiembrie 2008, pe Transfãgãrãsan, urmând sã fie reluat oficial, în sigurantã, abia pe 1 iulie, a declarat directorul Administratiei de Drumuri Nationale din Sibiu, Liviu Cretu.
Acesta a precizat cã accesul pe Transfãgãrãsan a fost blocat cu indicatoare de circulatie. Soferii care nu le respectã pot strãbate pe riscul lor portiunea de drum cuprinsã între Bâlea Lac si Bâlea Cascadã.
Transfãgãrãsanul este închis oficial timp de opt luni pe an, între 1 noiembrie si 1 iulie.
Oficial, pânã pe 1 iulie, nici o masinã nu mai are voie sã circule pe Transfãgãrãsan între kilometrul 104 (Piscul Negru) si kilometrul 130+800 metri (Cabana Bâlea Cascadã). Deschis circulatiei mai putin de o jumãtate de an, Transfãgãrãsanul strãbate Muntii Fãgãras, de la nord la sud, prin trecãtoarea Bâlea, fiind cea mai înaltã sosea din Europa, la peste 2.000 de metri altitudine. Transfãgãrãsanul începe în comuna argeseanã Arefu, de la kilometrul 61 al DN 7C si se terminã în comuna Cârtisoara (Sibiu), la intersectia cu DN 1. DN 7C Transfãgãrãsan are o lungime de peste 90 de kilometri si douã benzi de circulatie.
Pentru constructia DN 7C s-au dislocat din munte si au fost cãrate cu ajutorul soldatilor trei milioane de tone de stâncã, adicã echivalentul a 6.600 de trenuri cu câte 50 de vagoane pline cu piatrã. S-au executat terasamente în volum de 1,5 milioane de metri cubi, 830 de lucrãri transversale, din care 27 de viaducte si poduri si 290.000 de metri cubi de zidãrie.
Tunelul rutier Capra-Bâlea Lac strãbate masivul Fãgãras, muntele Paltinul, între cotele 2.025-2.042 de metri, fiind constructia rutierã situatã la cea mai înaltã altitudine din România. Lung de aproape 900 de metri, tunelul de pe Transfãgãrãsan este cel mai lung tunel rutier din tarã. Galeria are 4,40 metri înãltime. În tunel existã o singurã bandã de circulatie, care are sase metri lãtime si un trotuar lat de un metru. Aerisirea se face natural, datoritã curentilor puternici de aer ce strãbat tunelul. Tunelul de pe Transfãgãrãsan nu este iluminat artificial.
Politistii rutieri recomandã conducãtorilor auto sã respecte semnificatia indicatoarelor existente la kilometrul 104 si la kilometrul 130+800 metri.
"Oficial, Transfãgãrãsanul este deschis circulatiei în conditii depline de sigurantã, conform graficului, pe 1 iulie. Stim cã se lucreazã la deszãpezirea drumului. Pe propria rãspundere, soferii pot urca pe Transfãgãrãsan, dar recomandãm sã astepte 1 iulie, pentru a circula în conditii de sigurantã", a precizat azi prefectul Constantin Trihenea.
Drumarii sibieni au deszãpezit Transfãgãrãsanul pe un singur fir, pentru a face loc pe sosea celor care urmeazã sã participe la Turul Ciclist al României, dar si turistilor care vin sâmbãtã, la Bâlea, la Serbãrile Zãpezii.
Pânã azi, turistii puteau urca la cota 2.000, la Bâlea Lac, în Muntii Fãgãrasului, doar cu telecabina. Un drum dus - întors costã 30 de lei. Azi, la Bâlea Lac încã mai erau petice de zãpadã.
Traficul rutier a fost închis începând de la 1 noiembrie 2008, pe Transfãgãrãsan, urmând sã fie reluat oficial, în sigurantã, abia pe 1 iulie, a declarat directorul Administratiei de Drumuri Nationale din Sibiu, Liviu Cretu.
Acesta a precizat cã accesul pe Transfãgãrãsan a fost blocat cu indicatoare de circulatie. Soferii care nu le respectã pot strãbate pe riscul lor portiunea de drum cuprinsã între Bâlea Lac si Bâlea Cascadã.
Transfãgãrãsanul este închis oficial timp de opt luni pe an, între 1 noiembrie si 1 iulie.
Oficial, pânã pe 1 iulie, nici o masinã nu mai are voie sã circule pe Transfãgãrãsan între kilometrul 104 (Piscul Negru) si kilometrul 130+800 metri (Cabana Bâlea Cascadã). Deschis circulatiei mai putin de o jumãtate de an, Transfãgãrãsanul strãbate Muntii Fãgãras, de la nord la sud, prin trecãtoarea Bâlea, fiind cea mai înaltã sosea din Europa, la peste 2.000 de metri altitudine. Transfãgãrãsanul începe în comuna argeseanã Arefu, de la kilometrul 61 al DN 7C si se terminã în comuna Cârtisoara (Sibiu), la intersectia cu DN 1. DN 7C Transfãgãrãsan are o lungime de peste 90 de kilometri si douã benzi de circulatie.
Pentru constructia DN 7C s-au dislocat din munte si au fost cãrate cu ajutorul soldatilor trei milioane de tone de stâncã, adicã echivalentul a 6.600 de trenuri cu câte 50 de vagoane pline cu piatrã. S-au executat terasamente în volum de 1,5 milioane de metri cubi, 830 de lucrãri transversale, din care 27 de viaducte si poduri si 290.000 de metri cubi de zidãrie.
Tunelul rutier Capra-Bâlea Lac strãbate masivul Fãgãras, muntele Paltinul, între cotele 2.025-2.042 de metri, fiind constructia rutierã situatã la cea mai înaltã altitudine din România. Lung de aproape 900 de metri, tunelul de pe Transfãgãrãsan este cel mai lung tunel rutier din tarã. Galeria are 4,40 metri înãltime. În tunel existã o singurã bandã de circulatie, care are sase metri lãtime si un trotuar lat de un metru. Aerisirea se face natural, datoritã curentilor puternici de aer ce strãbat tunelul. Tunelul de pe Transfãgãrãsan nu este iluminat artificial.
Politistii rutieri recomandã conducãtorilor auto sã respecte semnificatia indicatoarelor existente la kilometrul 104 si la kilometrul 130+800 metri.
Wednesday, June 10, 2009
Bogdan Barbu a fost si el in Poiana Brasov
Subscribe to:
Posts (Atom)





