Sunday, June 14, 2009

Şi calu’ fuge, dar degeaba, dacă nu dă lapte!

Cei mai buni schiori ai ţării au susţinut testele fizice în Poiana Braşov. Mulţi dintre cei prezenţi s-au dovedit nepregătiţi, dar s-au scuzat prin faptul că au fost anunţaţi de acest "examen" cu doar cinci zile înainte.

Început de vară. Poiana Braşov. Pustiu! Un autobuz pleacă puturos la vale, spre oraş. Cel mai important eveniment al zilei. Totul e verde în jur. Jos, în staţiune, iarba a crescut destul de mare şi începe să se usuce. Sus, în Postăvaru, abia a înverzit. Două telecabine stau atârnate pe cablu ca nişte bufniţe ce se uită strâmb la viaţă. În spatele unor vile de neam prost, printre hoteluri luxoase, dar goale, se află stadionul. În mod ciudat, a rezistat oricărui proiect imobiliar. Aici se antrenează majoritatea loturilor olimpice.
GREU ŞI FĂRĂ ZĂPADĂ. Săptămâna aceasta a fost rândul schiorilor să tropăie pe tartanul bazei sportive din Poiana Braşov. Federaţia Română de Schi şi Biatlon a decis să-i supună pe cei mai buni schiori unor teste fizice, prin care să se vadă nivelul la care se află fiecare în acest moment. Sprinturile pe distanţe de 20, 30 şi 50 de metri, săriturile de pe loc, tracţiunile, abdomenele pe şpalier şi "lansata" pe 400 de metri, respectiv 300 de metri pentru fete, s-au dovedit extrem de solicitante. Din păcate, rezultatele nu sunt tocmai grozave, ceea ce ar trebui să îi facă pe mulţi dintre practicanţii schiului alpin să conştientizeze că nu fac un sport de sezon.
ABSENŢI. Evident, au existat şi sportivi care nu au putut ajunge în Poiana Braşov. Alexandru Barbu, vicecampion naţional la Slalom Uriaş, s-a aflat în Italia, în vreme ce Lilla Petroczki s-a deplasat la Budapesta. Schioarea din Odorheiu Secuiesc a mers în capitala Ungariei pentru a-şi scoate unul dintre şuruburile pe care le avea în picior după ce în toamna anului trecut a suferit o intervenţie chirurgicală cauzată de o fractură de tibie. A lipsit şi Dragoş Staicu. "Şi-a operat aluniţele de pe nas", a motivat Sandra Nărea absenţa colegului său de club. Campioana naţională din proba de Slalom nu a susţinut nici ea testele fizice din cauza unor probleme musculare. Chiar dacă a stat pe margine, Sandra Nărea a şocat întreaga asistenţă. Sportiva de la AS Schi Club Predeal s-a prezentat în Poiana Braşov cu multe kilograme în plus. Următoarele teste fizice vor fi susţinute în luna august. Până atunci, unii dintre schiorii români vor face chiar şi pregătire pe gheţarii din Austria.

Friday, June 12, 2009

Galerie foto - Iulia Craciun





Oi trãsnite în Muntii Lotrului

Aproape 300 de oi au fost trãsnite în noaptea de joi spre vineri, la o stânã din Muntii Lotrului, acestea urmând sã fie incinerate la societatea Protan din Codlea, a anuntat azi, Constantin Barbu, primarul orasului Tãlmaciu, presedintele Comitetului pentru Situatii de Urgentã.
"Azi dimineatã la ora 6:00 am fost anuntati cã au fost trãsnite 265 de oi. În calitate de presedinte al Comitetului pentru Situatii de Urgentã, am trimis pe munte în jur de zece oameni, cu masini, cu tractoare, cu cãrute, pentru a coborî oile. De acolo le încãrcãm într-o basculã si le coborâm la Lotrioara. Pe urmã, le ducem la Protan", a spus primarul Constantin Barbu.
Acesta spune cã "este o situatie ineditã, un caz nefericit, cu care nu s-au mai întâlnit sibienii din aceastã zonã".
Sutele de oi au murit trãsnite la numai o zi dupã ce a avut loc o simulare în zonã, dirijatã de Comitetul pentru Situatii de Urgentã.
Ciobanii au scãpat cu viatã, însã proprietarii celor 265 de oi asteaptã sã fie ajutati de autoritãti, paguba fiind de 100.000 de lei primarul din Tãlmaciu.

O turistã a fost salvatã de politistii de frontierã maramureseni dupã ce a cãzut într-o prãpastie

O turistã în vârstã de 37 de ani din Cehia a fost salvatã de politistii de frontierã maramureseni, dupã ce a cãzut într-o prãpastie în apropiere de lacul Vinderel, din Muntii Maramuresului, la o altitudine de aproximativ de 2.000 de metri.
Potrivit purtãtorului de cuvânt al Inspectoratului Judetean de Politie Maramures, Voichita Zehan, femeia a plecat într-o excursie împreunã cu sotul si cu fiica, în zona lacului Vinderel, dar din cauza neatentiei acesta a alunecat si a cãzut într-o prãpastie.
Sotul femeii a încercat sã o salveze, însã nu a reusit si si-a trimis fiica la o stânã ca sã cearã ajutor, iar ciobanii de acolo au sunat la numãrul 112.
Purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontierã Maramures, Iulia Utan, a declarat cã a fost constituitã o echipã de interventie, formatã din politisti de frontierã din Poienile de sub Munte si medici de la Spitalul Viseu de Sus, care a plecat în cãutarea femeii.
"Localizarea femeii a fost extrem de greoaie, precum si aducerea acesteia de pe munte pentru cã în timpul misiunii de salvare a început sã plouã torential, iar femeia a trebuit coborâtã de pe munte pe o targã", a spus Iulia Utan.
Femeia a fost transportatã de urgentã la spitalul din Viseul de Sus, unde medicii au diagnosticat-o cu fracturi la bazin si la picioare. Medicii sustin cã femeia se aflã în afara oricãrui pericol.

Thursday, June 11, 2009

Federatia Românã de Ciclism ar putea sprijini organizarea Turului Bucovinei

Conducerea Federatiei Române de Ciclism împreunã cu autoritãtile sucevene ar putea sã organizeze un tur ciclist al Bucovinei, iar împreunã cu autoritãtile din Neamt si Botosani sã fie organizat un tur ciclist al mãnãstirilor.
Presedintele Federatiei Române de Ciclism, Ion Badea, prezent, azi, la Suceava, cu ocazia Turului Ciclist al României, a declarat cã împreunã cu autoritãtile sucevene s-a discutat despre o colaborare în vederea organizãrii unor competitii.
La rândul sãu, presedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a spus cã aceastã colaborare ar consta în organizarea unui tur ciclist al Bucovinei pe traseul Suceava-Rãdãuti-Câmpulung Moldovenesc-Fãlticeni-Suceava, care sã punã în valoare si turismul în zonã.
El a mai spus cã, tot cu sprijinul Federatiei Române de Ciclism si cu colaborarea autoritãtilor din Suceava, Neamt si Botosani, ar putea fi organizat si un tur ciclist al mãnãstirilor din nordul Moldovei.
Presedintele de onoare al Federatiei, Gavrilã Vasilescu, a apreciat deschiderea autoritãtilor sucevene fatã de acest sport si si-a exprimat încrederea cã aceastã colaborare va fi beneficã.
Etapa a patra a Turului ciclist al României, desfãsuratã ieri pe traseul Botosani - Dorohoi - Siret - Rãdãuti - Suceava, pe distanta de 134,2 kilometri, a fost câstigatã de italianul Rino Zampilli de la Hemus 1896 Troyan (Bulgaria), cu timpul de 3 ore, 16 minute si 26 de secunde, el fiind urmat de belgianul Peiter Gnylvert (Cycling Club Burgas) si de ungurul Zoltan Madaras (Betonexpressz Limonta).

Transfãgãrãsanul, deschis neoficial

Turistii pot urca pe propria rãspundere începând de azi pe Transfãgãrãsan (Drumul National 7C), care leagã judetele Sibiu si Arges, soseaua fiind deszãpezitã de douã sãptãmâni, de drumarii sibieni.
"Oficial, Transfãgãrãsanul este deschis circulatiei în conditii depline de sigurantã, conform graficului, pe 1 iulie. Stim cã se lucreazã la deszãpezirea drumului. Pe propria rãspundere, soferii pot urca pe Transfãgãrãsan, dar recomandãm sã astepte 1 iulie, pentru a circula în conditii de sigurantã", a precizat azi prefectul Constantin Trihenea.
Drumarii sibieni au deszãpezit Transfãgãrãsanul pe un singur fir, pentru a face loc pe sosea celor care urmeazã sã participe la Turul Ciclist al României, dar si turistilor care vin sâmbãtã, la Bâlea, la Serbãrile Zãpezii.
Pânã azi, turistii puteau urca la cota 2.000, la Bâlea Lac, în Muntii Fãgãrasului, doar cu telecabina. Un drum dus - întors costã 30 de lei. Azi, la Bâlea Lac încã mai erau petice de zãpadã.
Traficul rutier a fost închis începând de la 1 noiembrie 2008, pe Transfãgãrãsan, urmând sã fie reluat oficial, în sigurantã, abia pe 1 iulie, a declarat directorul Administratiei de Drumuri Nationale din Sibiu, Liviu Cretu.
Acesta a precizat cã accesul pe Transfãgãrãsan a fost blocat cu indicatoare de circulatie. Soferii care nu le respectã pot strãbate pe riscul lor portiunea de drum cuprinsã între Bâlea Lac si Bâlea Cascadã.
Transfãgãrãsanul este închis oficial timp de opt luni pe an, între 1 noiembrie si 1 iulie.
Oficial, pânã pe 1 iulie, nici o masinã nu mai are voie sã circule pe Transfãgãrãsan între kilometrul 104 (Piscul Negru) si kilometrul 130+800 metri (Cabana Bâlea Cascadã). Deschis circulatiei mai putin de o jumãtate de an, Transfãgãrãsanul strãbate Muntii Fãgãras, de la nord la sud, prin trecãtoarea Bâlea, fiind cea mai înaltã sosea din Europa, la peste 2.000 de metri altitudine. Transfãgãrãsanul începe în comuna argeseanã Arefu, de la kilometrul 61 al DN 7C si se terminã în comuna Cârtisoara (Sibiu), la intersectia cu DN 1. DN 7C Transfãgãrãsan are o lungime de peste 90 de kilometri si douã benzi de circulatie.
Pentru constructia DN 7C s-au dislocat din munte si au fost cãrate cu ajutorul soldatilor trei milioane de tone de stâncã, adicã echivalentul a 6.600 de trenuri cu câte 50 de vagoane pline cu piatrã. S-au executat terasamente în volum de 1,5 milioane de metri cubi, 830 de lucrãri transversale, din care 27 de viaducte si poduri si 290.000 de metri cubi de zidãrie.
Tunelul rutier Capra-Bâlea Lac strãbate masivul Fãgãras, muntele Paltinul, între cotele 2.025-2.042 de metri, fiind constructia rutierã situatã la cea mai înaltã altitudine din România. Lung de aproape 900 de metri, tunelul de pe Transfãgãrãsan este cel mai lung tunel rutier din tarã. Galeria are 4,40 metri înãltime. În tunel existã o singurã bandã de circulatie, care are sase metri lãtime si un trotuar lat de un metru. Aerisirea se face natural, datoritã curentilor puternici de aer ce strãbat tunelul. Tunelul de pe Transfãgãrãsan nu este iluminat artificial.
Politistii rutieri recomandã conducãtorilor auto sã respecte semnificatia indicatoarelor existente la kilometrul 104 si la kilometrul 130+800 metri.

Wednesday, June 10, 2009

Bogdan Barbu a fost si el in Poiana Brasov


La normele de control pe care schiorii le-au sustinut astazi in Poiana Brasov s-a prezentat si Bogdan Barbu, de la Dinamo Bucuresti. Acesta a fost nevoit sa urmareasca totul de pe margine din cauza faptului ca nu face parte din lotul olimpic sau cel national.

Trei absenti la testele fizice!

Astazi, in Poiana Brasov, cei mai bun schiori romani au sustinut testele fizice. Au absentat doar Dragos Staicu, Alexandru Barbu si Lilla Petroczki. Sandra Narea, cu cateva kilograme in plus, a acuzat probleme musculare si a urmarit totul de pe margine. Multi dintre cei prezenti au dovedit ca au carente atat la nivelul volumului de pregatire, dar mai ales la capitolul tehnic.

Tuesday, June 9, 2009

Rafting, un sport extrem în Defileul Jiului

Defileul Jiului este considerat de cunoscãtori drept cea mai potrivitã zonã din tarã unde se poate practica raftingul, râul Jiu învolburat, cu zeci de cascade, devenind un punct de atractie pentru turistii aflati în cãutarea unui surplus de adrenalinã, dar si al spiritului de echipã fãrã de care practicarea acestui sport extrem nu ar fi posibilã.
Sorin Sanda, salvamontist si fost campion national de alpinism, a observat potentialul turistic ce poate fi exploatat prin practicarea raftingului pe râul Jiu si oferã acum posibilitatea tuturor turistilor sã "guste" din emotiile acestui sport. Pe o portiune a traseului se poate alege si o variantã originalã de "body rafting", în care turistii plutesc peste cascade, echipati în costume speciale.
"Defileul Jiului are cel mai ridicat grad de dificultate din România în ceea ce priveste practicarea raftingului. Pe un traseu de 22 de kilometri sunt peste 80 de cascade, viteza apei atinge, pe alocuri, 35-40 de kilometri la orã, iar adâncimea variazã de la 15 metri pânã la câtiva zeci de centimetri, acolo unde râul este mai lat. Plãcerea extremã a turistilor este sã facã slalom printre stânci", spunea Sorin Sanda.
Un turist "de duminicã" ar putea aprecia, la o primã evaluare, cã raftingul este o distractie riscantã, dar alpinistul îi asigurã pe toti cã nu este vorba de vreun pericol.
"Am însotit peste 1.800 de turisti, în cei cinci ani de când mã ocup de rafting pe Defileul Jiului. Toate iesirile s-au terminat cu bine. E drept, la început sunt unii turisti care au o stare de emotie, dar, la final, toatã lumea este bine dispusã si îsi doreste sã revinã aici", sustine omul care a dezvoltat raftingul în Valea Jiului.
Compania sa de turism se ocupã de toate pregãtirile. Excursionistii au la dispozitie bãrci speciale pentru rafting, rezistente la impactul cu stâncile. Turistii primesc îmbrãcãminte si încãltãminte specialã din neopren, veste de salvare, cãsti de protectie, "trebuie sã vinã doar într-un costum de baie".
Înainte de plecarea pe Defileul Jiului, turistilor li se face un instructaj în care li se explicã toate comenzile, de la directie pânã la ceea ce trebuie sã facã atunci când barca s-ar putea rãsturna, modul în care trebuie folositã pagaia si faptul cã trebuie sã aibã mare grijã de ea ca sã nu o piardã.
Într-o barcã urcã, de regulã, sase persoane, echilibrate în grupuri de câte trei, pe stânga si pe dreapta. Cârmaciul, care este specializat în cursele de rafting, stã în partea din spate a bãrcii pentru a evalua traseul si comenzile ce trebuie date. Turistii care nu stiu sã înoate sunt asezati în partea din fatã a bãrcilor, iar cãstile lor au o culoare diferitã tocmai pentru a putea fi reperati usor în apã, atunci când barca se rãstoarnã din cauza curentilor sau stâncilor.
"Prima turã este mai grea, dupã care oamenii se obisnuiesc si le place enorm ceea ce fac. La un moment dat ne oprim, iesim din barcã si plutim pe spate, o bucatã din drum, doar cu vestele de salvare, în ceea ce numim body rafting. Tot traseul dureazã aproape trei ore, în functie de câte opriri facem", explicã Sorin Sanda.
Traseul ales pentru rafting este în functie de ceea ce-si doresc excursionistii. Se pleacã în flotilã de bãrci, iar grupul este monitorizat permanent de pe mal, dintr-o masinã, pentru prevenirea oricãror incidente. Un cameraman aflat în vehicul imortalizeazã cele mai interesante momente ale drumului pe apã, iar la final le înmâneazã turistilor copii ale fotografiilor si filmul aventurii pe Defileul Jiului.
"Am avut grupuri mari de turisti care au venit în actiuni de team-building. Au fost si echipaje formate în proportie de 80 la sutã din femei. S-au comportat exemplar, au fost extrem de disciplinate, nu s-au speriat, tipau si s-au simtit grozav. Au fost si grupuri mai mici care au auzit de posibilitatea de a practica raftingul pe Defileul Jiului. În general, turistii sunt din Bucuresti, Timisoara, Cluj sau Craiova", afirmã interlocutorul.
Costurile unei asemenea experiente se ridicã la maxim 50 de euro de persoanã, plecarea fiind stabilitã din Petrosani. În cazul unor grupuri mai mari de 18 persoane, se practicã o reducere de 10 la sutã.
Pe Defileul Jiului pleacã doar bãrcile cu minim patru turisti, pentru cã altfel nu ar putea fi conduse. "Sportivii" trebuie sã aibã cel putin 18 ani, în caz contrar fiind obligatoriu ca minorii sã fie însotiti de pãrinti, ei fiind cei care îsi asumã responsabilitatea pentru excursie.
Detalii suplimentare despre ceea ce se poate face pe Defileul Jiului, tarife, alte optiuni de petrecere a timpului liber, posibilitãtile de cazare si masã se pot obtine de pe site-ul www.uricaniadventure.ro.

Aici e OTV-ul! Hai sa facem si noi o poza!

Cand eram mic si veneam in Bucuresti cu parintii, ma bucuram foarte tare cand treceam pe langa cladirea televiziunii publice. Intre timp, lucrurile s-au schimbat. Am ajuns sa trec zilnic pe langa TVR. Astazi, cand eram prin Piata Romana, am auzit doua femei discutand. "Aici e OTV-ul!", a zis una dintre ele, mandra nevoie mare ca se afla la doi pasi de cea mai incapatoare garsoniera din Romania. Cealalta a punctat decisiv. "Hai sa facem si noi o poza!", a spus ea. Mi-a pus aparatul in mana fara sa ma intrebe daca vreau sa le fac o poza. Am ingenunchiat in fata lor si le-am imortalizat cu sigla OTV in spate. Ai loviu, Romania!

Eva Tofalvi are dureri de stomac

Cea mai buna biatlonista din Romania, Eva Tofalvi, are probleme cu stomacul. "Am mancat niste parizer si a inceput sa ma doara stomacul. Pana acum nu am avut astfel de probleme. O sa merg la medic!", a spus sportiva din Harghita Bai.

Trei drumuri turistice pentru zona montanã

Consiliul Judetean (CJ) Arges a încheiat, în ultimele sãptãmâni, trei contracte de finantare pentru modernizarea unor drumuri de interes turistic din zona montanã, incluse în masterplanul de dezvoltare turisticã pentru perioada 2008-2018.
Proiectele, finantate în cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, vizeazã drumurile judetene de interes turistic Musãtesti - Brãdulet - Brãdetu - Poienile Vâlsanului, Voinesti - Leresti - Voina si Podul Dâmbovitei - Dâmbovicioara - Ciocanu - limita judetului Brasov.
Amenajarea celor trei drumuri va permite crearea unei axe de comunicare între zonele care fac obiectul proiectelor de dezvoltare turisticã si conservare a patrimoniului cultural si siturile turistice care se vor amenaja conform masterplanului de dezvoltare turisticã elaborat pentru zona montanã a judetului Arges.
"Aceste investitii vor îmbunãtãti infrastructura de acces destinatã activitãtii de turism, în vederea sprijinirii cresterii economice, prin crearea unui cadru favorabil atragerii investitiilor. Se va asigura dezvoltarea acestor zone, prin facilitarea schimbului de produse sat-oras, accesul la reteaua de drumuri judetene, nationale si cãi ferate, dezvoltarea agroturismului, turismului balnear, turismului de agrement si de afaceri. Aceastã revitalizare a turismului în regiune va duce la crearea de locuri de muncã durabile, atât în servicii turistice, cât si în activitãti conexe, precum productia artizanalã, realizarea de preparate culinare traditionale, târguri si manifestãri specifice regiunii", a declarat presedintele CJ Arges, Constantin Nicolescu.
Valoarea totalã a celor trei proiecte se ridicã la aproape 45 de milioane de euro. Durata de finalizare a lucrãrilor de modernizare este cuprinsã între 16 si 28 de luni.
Reabilitarea si dezvoltarea DJ 730 Podul Dâmbovitei - Dâmbovicioara - Ciocanu - limita judetului Brasov, în lungime de 10 kilometri, faciliteazã accesul cãtre 14 chei declarate monumente ale naturii, cinci pesteri declarate zone protejate si cãtre Parcul National Piatra Craiului, precum si la monumentele istorice de pe raza localitãtii Dâmbovicioara.
DJ 734 Voinesti-Leresti-Voina, cu o lungime de 19 kilometri, faciliteazã accesul cãtre cabanele si obiectivele turistice din zonã, la traseele montane Iezer - Pãpusa si la barajul Râusor. Calea de acces are si o importantã localã, deoarece este unica legãturã rutierã între DN 73 Pitesti-Brasov si zona agroturisticã Leresti.
DJ 703 I Musãtesti - Brãdulet - Brãdetu - Poienile Vâlsanului, în lungime de aproape 25 de kilometri, faciliteazã accesul cãtre zona centrelor istorice si balneare din Brãdulet, Brãdetu si zona Cheilor Vâlsanului. Se va realiza si o axã de comunicare între zona turisticã si balnearã deja existentã în Brãdet si siturile turistice care se vor dezvolta ulterior, cum ar fi pârtia de schi de la Molivis. De asemenea, se va crea legãtura si cu zona turisticã Vidraru - Cumpãna, care face obiectul unui alt proiect de dezvoltare.
Masterplanul pentru dezvoltarea turisticã a zonei montane a judetului Arges, realizat de Agentia de Implementare a Proiectelor de Dezvoltare, cu sprijinul unor consultanti francezi, cuprinde principalele directii de dezvoltare a turismului din zona montanã si premontanã a judetului, pe o perioadã de zece ani.
Principalele zone turistice incluse în planurile de dezvoltare sunt Curtea de Arges-Lacul Vidraru-Bâlea Lac, Brãdet-Corbi si Câmpulung Muscel-Rucãr-Dâmbovicioara.
Autoritãtile judetene urmãresc atragerea de investitori români si strãini pentru construirea de spatii de cazare si amenajarea unor obiective de interes turistic, precum pârtii de schi sau terenuri de golf. De asemenea, se are în vedere reabilitarea si promovarea în circuitul turistic a monumentelor de patrimoniu din zonã, un exemplu în acest sens fiind cetatea lui Vlad Tepes de la Poienari, ajunsã într-un stadiu de degradare destul de avansat.
Pe lângã dezvoltarea infrastructurii turistice, se are în vedere si obtinerea de finantãri pentru proiecte de reabilitare si dezvoltare a infrastructurii rutiere din zona de nord a judetului, precum si pentru asigurarea utilitãtilor.

Monday, June 8, 2009

Un ciclist italian participant la Turul României a suferit o dislocare de claviculã

Ciclistul italian Luca Tittonel (Cycling Team Friuli) a cãzut, azi, la kilometrul 42 al celei de-a doua etape a Turului României, ce s-a disputat pe traseul Brãila - Tecuci - Adjud - Bacãu, pe distanta de 200,4 kilometri, el suferind o dislocare de claviculã precum si o contuzie la cap.
Tittonel a fost transportat imediat la Spitalul Municipal Galati, unde i s-a acordat ajutor medical. Alãturi de Tittonel, în incident a fost implicat si un alt ciclist, Istvan Cziraki, însã acesta si-a putut continua cursa.
Etapa a doua s-a desfãsurat în conditii de ploaie.

Spuneti-mi simplu: OGICA!!!

Am inceput saptamana in forta. Am verificat numerele iesite ieri la Loto si am descoperit ca am castigat la categoria a treia. Precedentul bilet castigator l-am avut anul trecut, cam in aceeasi perioada.

Modernizarea bazelor de turism si balneare înainteazã cu greu

Cea mai mare parte dintre statiunile din judetul Cluj sunt amplasate în locuri de o rarã frumusete, dar, din pãcate, nici una nu dispune, în prezent, de dotãrile si confortul care le-ar putea situa între preferintele de vacanþe ale turistilor din tarã si din strãinãtate.
În urmã cu douã decenii, pentru statiunea Fântânele-Belis, situatã la 80 de kilometri de Cluj Napoca, a fost lansat un proiect ambitios, de anvergurã, menit sã înscrie obiectivul turistic într-un circuit national si chiar international. Mini-grupuri de turisti români sau strãini poposeau si atunci în statiune pentru sejururi scurte, dar agreabile. Turistii erau încântati de peisaj, se puteau plimba cu o trãsurã trasã de cai, iar iarna cu sania, dar si cu un vaporas si cu bãrci pe marele lac de acumulare (216 hectare), spre barajul hidrocentralei, înalt de aproape 100 de metri. Gastronomia localã fãcea casã bunã cu ospitalitatea deosebitã.
Proiectele de la Fântânele-Belis nu au mai fost finalizate, dupã decesul celui ce preconizase o modernizare structuralã a bazei turistice. Nu mai sunt nici trãsura, sania si vaporasul de pe vremuri.
Dupã 1990, statiunea a fost preluatã de lantul hotelier Unita.
Cu tipica amabilitate ardeleneascã, administratoarea mini-hotelului statiunii, Lucretia Han, spune cã turisti strãini din Ungaria, Israel sau Germania, amatori de solitudine sau îndrãgostiti de peisajul mirific, vin si azi în statiune, pentru douã sau trei zile de sejur, nu mai mult.
"Statiunea este cãutatã pentru odihnã si relaxare. Este situatã la o altitudine de 1.050 de metri, pe malul lacului Fântânele si la întâlnirea Muntilor Gilãului cu Muntii Vlãdeasa. De aici se poate ajunge, într-o drumetie ceva mai lungã, la superba Pesterã Scãrisoara, se pot face excursii pe valea Iadului, urcând spre Stâna de Vale, Pestera Piatra Ponorului, Cascada de la Rãchitele si la Pestera Ursilor. În privinta plimbãrilor pe lac, putem ruga barcagii particulari sã vã facã plãcerea unei traversãri a luciului de apã. Pe de altã parte, Belis pãstreazã si traditia folcloricã arhaicã", explicã Lucretia Han.
Statiunea montanã Bãisoara (50 km de Cluj-Napoca) rãmâne cea mai vizitatã din judetul Cluj, cu precãdere în sezonul de iarnã, care dureazã aproximativ cinci luni din an, din decembrie pânã în martie. În statiune existã o pârtie de schi, dotatã cu transport pe cablu. "Serbãrile Zãpezii", organizate anual în statiune de Palatul Copiilor din Cluj-Napoca, au sporit faima locului. Vara sunt conditii prielnice pentru pescuit. Complexul turistic din Bãisoara constituie un bun punct de plecare în drumetii spre Muntele Mare si spre Cheile Runcului. În statiune sunt si foarte multe pensiuni turistice particulare.
La Bãile Cojocna (18 km de Cluj-Napoca) sunt în curs de desfãsurare lucrãri de reamenajare, cu o finantare Phare în valoare de douã milioane de euro declara secretarul Primãriei Cojocna, Liviu Marcu. La bãile calde, amenajãrile sunt deja finalizate, la cele reci lucrãrile continuã. Refacerea sistemului de protectie a lacului si amenajarea plajei vor fi încheiate doar spre sfârsitul lunii august a acestui an, spune Liviu Marcu, precizând, totodatã, cã modernizarea unitãtii de cazare, cu restaurant, nu este inclusã în proiectul Phare. Autoritãtile locale au preluat în administrare statiunea în 2004. În sezon, la Cojocna vin multe persoane suferinde de reumatism, pentru lacurile Toroc si Mare, formate pe locul fostelor saline exploatate de romani si cunoscute pentru proprietãtile lor curative.
Un proiect de modernizare a Bãilor Someseni (4 km est de Cluj-Napoca) în valoare de 90 de milioane de euro, a fost lansat în luna mai 2008. Principalul investitor este omul de afaceri Valentin Nica, care detine o treime din statiune. Asociatia de Arhitecturã Krautloher semneazã proiectarea pentru noul ansamblu balnear. Studiile hidrologice au fost întreprinse de societatea Hidroalpina din Viena. Lucrãrile vor dura opt ani, pânã în 2010 urmând sã fie încheiat santierul de la bãile termale. Ulterior, va fi deschis cel pentru constructia unitãþilor de cazare, a unui sanatoriu si a clinicilor de recuperare, toate acestea având termenul de finalizare în anul 2015. Studiile asupra apei au evidentiat potenþialul termal al apelor de la Someseni. În 2008, bãile se aflau în paraginã, iar celebrele izvoare erau contaminate "cu de peste douã ori limita admisã, de scurgeri de la o latrinã din apropiere", potrivit fostului director al Autoritãtii de Sãnãtate, Nicolae Deleanu.
Doar de interes local au rãmas si Bãile Bãita, situate la doar un kilometru de orasul Gherla. Apele sãrate, bicarbonatate si slab sulfuroase din zonã au fost folosite încã din perioada ocupatiei romane, fiind bune pentru tratamentul bolilor de piele si al reumatismului. Bãile Bãita ar putea deveni un reper în balneologie, dar pentru aceasta este nevoie de fonduri importante pentru foarte multe si necesare dotãri.
Nici Bãile Turda, ce dateazã tot de pe vremea exploatãrii sãrii de cãtre cuceritorii romani ai Daciei, nu dispun de o bazã de tratament corespunzãtoare. Bãile nu au nici unitate de cazare, nici dotãri elementare. Localnicii vin, totusi, la Bãile Turda, chiar si în starea precarã în care se gãsesc acestea la ora actualã.
În peisajul carstic de la Cheile Turzii (sase kilometri de Turda) existã o frumoasã cabanã cu aer medieval, construitã în anul 1935. Întreaga zonã a Cheilor este o rezervatie protejatã. Având în vedere cã de cele mai multe ori amatorii de popasuri în inima naturii nu dovedesc respect pentru zona în care se aflã si lasã peste tot PET-uri, pungi de plastic si de hârtie, ori uitã focul nestins la plecare, punând în primejdie pãdurea si vegetatia, este preferabil ca în Cheile Turzii accesul sã fie controlat si permis numai în perimetre limitate. În Rezervatia Cheile Turzii se aflã peste 60 de pesteri, cele mai importante fiind pesterile Liliecilor, Morarilor, Cetãtuia Mare si Ascunsã. Urmele de locuire indicã prezenta omului în aceste pesteri încã din Paleoliticul Mijlociu. În Chei sunt ocrotite mai multe specii de plante si animale rare, dar si fluturi din familiile Eubleme, Phybalopterix, Heterogynis si Dysaukes.

Novac: "Am abandonat din cauza arbitrilor"

Rutierul Eduard Carol Novac (Cycling Team Tusnad), detinãtorul tricoului albastru al prologului de la Mamaia, din editia a 46-a a Turului ciclist al României, a declarat cã a abandonat în prima etapã din cauza arbitrilor.
"Arbitrii nu sunt deloc pregãtiti, nu asa se organizeazã un concurs. Sunt dezamãgit. Din cauza lor nu mai pot concura, desi acum puteam sã fiu pe 10. Nu am abandonat la kilometrul 150 cã n-am rezistat, ci din cauza lor. Am avut douã defectiuni, mi s-a spart roata din spate. Regulamentar era ca masina de asistentã sã mã ducã în pluton, însã arbitrii nu m-au lãsat. Am revenit si apoi am fost nevoit, din cauza lor, sã renunt la kilometrul 150", a spus Novac.
De asemenea, în etapa de ieri au mai abandonat încã patru rutieri, Shpati Karaj si Sofaj Altin (ambii Delma Medgidia), Oleksi Sepilov (Mirage Ucraina) si Traian Goga (Dinamo Bucuresti).
Arbitrii au gresit si la desemnarea tricoului galben al primei etape, schimbându-l pe detinãtor chiar pe podium la festivitatea de premiere de la Brãila.
La festivitate, pe podium au urcat întâi alesii locali de Brãila, primarul, prefectul si presedintele DJS, apoi rutierii premiati. "A fost zi de alegeri, iar turul nu putea trece prin oras fãrã sprijinul lor, asa cã a trebuit sã acceptãm sã urce pe podium", au declarat surse oficiale.

Sunday, June 7, 2009

Turistii care s-au urcat pe schela cu literele "Brasov" speriati de o ursoaicã, salvati de jandarmi

Sase turisti care s-au urcat pe schela luminoasã pe care este scris "Brasov", instalatã în zona Tâmpa Panoramic, dupã ce s-au speriat de o ursoaicã si puii acesteia, au fost salvati, asearã, de jandarmii montani.
Potrivit Inspectoratului Judetean de Jandarmi Brasov, cei sase turisti, având vârste cuprinse între 20 si 23 de ani, studenti din Vrancea, Bacãu, Buzãu, Dâmbovita si Botosani, s-au urcat pe schelã speriati de o ursoaicã si de puii ei. Tinerii au sunat dupã ajutor si au asteptat sosirea unui echipaj de jandarmi, care i-a ajutat sã coboare în sigurantã.
Salvarea celor sase turisti a durat aproximativ douã ore din cauza conditiilor dificile de deplasare, telecabina nefiind functionalã la acea orã, iar tinerii studenti neavând o tinutã adecvatã muntelui, fiind încãltati cu papuci de stradã si adidasi.
Tinerii au fost dusi în sigurantã la baza Tâmpei, nefiind nevoie de interventie medicalã.
Anul trecut, la începutul lunii august, un tânãr brasovean a fost omorât de o ursoaicã, care avea doi pui. Cadavrul tânãrului a fost descoperit pe aleea de sub Tâmpa, din Brasov, existând urme luptã între victimã si animal, semn cã ursul a avut un comportament deosebit de agresiv.

Cele patru persoane rãtãcite în Muntii Siriului au fost gãsite la o stânã pãrãsitã

Cele patru persoane care s-au rãtãcit, aseara, în Muntii Siriului, în judetul Buzãu, au fost gãsite, azi, de jandarmi, starea lor fiind bunã.
Potrivit purtãtorului de cuvânt al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Buzãu, cãpitan Ciprian Ene, cei patru au fost descoperiti de cãtre echipele de salvare la o stânã pãrãsitã.
Cei patru au spus cã s-au abãtut, ieri, de la traseul montan, pe o cale adiacentã, nemaigãsind drumul spre locul unde ar fi trebuit sã se întâlneascã cu restul grupului.
Cei patru au fost nevoiti sã înnopteze la o stânã pãrãsitã, unde, de altfel, au si fost gãsiti de jandarmi.
Conform cãpitanului Ciprian Ene, persoanele rãtãcite sunt în afara oricãrui pericol, nu au fost rãnite si nu au suferit vreo afectiune în noaptea în care au înnoptat la stâna pãrãsitã.
Aseara, în jurul orei 22:00, o tânãrã a anuntat la 112 cã douã femei si doi bãrbati s-au rãtãcit în Muntii Siriului, dupã ce au urcat la Lacul Vulturilor împreunã cu alti tineri, de care la un moment dat s-au pierdut.
Imediat dupã sesizare, începând cu ora 23:00, echipaje de jandarmi din cadrul Postului Montan Nehoiu au pornit în cãutarea celor patru persoane rãtãcite, fiind luate la pas toate traseele turistice din zona Siriu.
Azu dimineatã, cãutãrile jandarmilor au fost directionate cãtre traseul turistic Siriu - Lacul Vulturilor si cãtre zona Masivului Siriu si Lacul Vulturilor.

Turisti rãtãciti în Muntii Siriului

Patru turisti, douã femei si doi bãrbati, s-au rãtãcit aseara în Muntii Siriului.
Cãpitanul Ciprian Ene, purtãtor de cuvânt al Inspectoratului Judetean de Jandarmi Buzãu, a declarat cã, în seara zilei de sâmbatã, în jurul orelor 22:15, dispecerul de serviciu a primit prin Apelul Unic de Urgentã o sesizare cu privire la faptul ca patru turisti s-au rãtãcit.
O tânãrã ne-a anuntat ca cei patru turisti, doi bãrbati si douã femei ce faceau parte din grupul lor, au urcat la Lacul Vulturilor, unde au pierdut contactul cu grupul.
Începând cu orele 23:00, echipaje de jandarmi din cadrul Postului Montan Nehoiu au executat actiuni de cãutare a persoanelor pe traseele turistice din zona Siriu, iar în prezent executã misiuni de cãutare si descoperire a lor pe traseul turistic Siriu - Lacul Vulturilor, precum si în zona Masivului Siriu si Lacul Vulturilor, a mai precizat sursa citatã.

Saturday, June 6, 2009

Circa 300 de ciclisti profesionisti din tarã si din Ungaria, la maratonul anual "Muntii Ciucului"

Aproximativ 300 de ciclisti profesionisti din tarã si din Ungaria au participat la cea de-a cincea editie a maratonului anual "Muntii Ciucului", desfãsuratã, azi, în Harghita.
"Suntem impresionati de numãrul mare al participantilor la aceastã editie a Maratonului Muntii Ciucului. Initial, am estimat o participare de sub 200 de concurenti, dar iatã cã numãrul lor este de aproximativ 300", a declarat, azi, directorul Directiei pentru Tineret si Sport Harghita, Csiki Andras.
Potrivit sursei citate, maratonul a cuprins douã probe, una cu lungimea de 41 de kilometri, iar cealaltã de 82 de kilometri.
Cei mai multi dintre concurenti - 220 - în special cei care au participat în acest an pentru prima oarã la maraton au optat pentru distanta mai scurtã, de 41 de kilometri.
"Trebuie avut în vedere faptul cã majoritatea traseului traverseazã zone montane abrupte, cu diferente de nivel de sute de metri, deci nu este usor de parcurs un astfel de traseu, chiar dacã el mãsoarã doar 41 de kilometri. Cursa este apreciatã în mod deosebit de cunoscãtori datoritã peisajului deosebit de frumos si gradului de dificultate, care pune la încercare toatã priceperea si conditia fizicã a concurentilor", a spus Csiki.
Baremele de timp impuse participantilor au fost de douã ore si jumãtate pentru traseul scurt si cinci ore pentru cel lung.
Festivitatea de premiere a câstigãtorilor va avea loc in aceasta searã.
Editia a cincea a maratonului "Muntii Ciucului" a fost organizatã de Clubul Inter-Sport din Miercurea Ciuc si de un grup de ciclisti din resedinta harghiteanã.

Drum european spre zona turisticã Padis din Apuseni

Un numãr de 32 de firme de constructii, majoritatea internationale, au cumpãrat caietul de sarcini pentru a participa la licitatia pentru executia drumului dintre Sudrigiu si zona turisticã Padis, pânã la cabanã, proiect pentru care Consiliul Judeþean (CJ) Bihor a reusit sã obtinã fonduri europene nerambursabile în valoare de 19 milioane de euro.
Proiectul de modernizare a drumului cãtre renumita zonã turisticã Padis a fost demarat de Consiliul Judetean încã din anul 2006. Abia în anul 2008 însã, CJ Bihor a reuait sã obtinã includerea proiectului în cadrul Programului Operational Sectorial - Transporturi ai finantarea proiectului de reabilitare, în valoare de 76,8 milioane lei.
Preaedintele Consiliului Judetean (CJ) Bihor, Radu Tîrle, a precizat cã dupã postarea informatiilor pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), si-au manifestat interesul 32 de firme, licitatia urmând sã aibã loc în data de 9 iunie a.c.
Proiectul prevede reabilitarea a 28,550 km de drum judetean, ceea ce presupune construirea unei fundatii, a zidurilor de sprijin, a santurilor laterale si asfaltarea drumului, drumul dintre Sudrigiu si Padis fãcând legãtura cu DN 76 Oradea - Sudrigiu. Din suma totalã de 76.883.313,56 lei, cea mai mare parte, 55.718.478,94 lei, va fi asiguratã din Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDER) si 7.407.659,05 lei de la bugetul national.
Durata de executie pe care constructorul este obligat sã o respecte este de 24 de luni de la semnarea contractului. Padisul, cea mai cunoscutã zonã turisticã din Muntii Apuseni, pe o suprafatã de 36 kilometri pãtrati în nordul Muntilor Bihor, la o altitudine de 1.250 de metri, este celebrã prin relieful carstic, remarcabil prin suprafatã, grandoare si varietatea de forme.
Iubitorii de drumetie montanã vor descoperi un imens complex carstic (Cetãtile Ponorului), cel mai grandios din România, nenumãrate doline, pesteri, avene, ghetari (Focul Viu), canioane sãlbatice (Valea Galbenei, Valea Boga), râuri care dispar în pãmânt si reapar la distantã de kilometri în surprinzãtoare izbucuri, chei de-o indescriptibilã frumusete (Cheile Somesului Cald), lacuri subterane, cascade.
Existã nenumãrate obiective turistice de o inegalabilã frumusete si o mare importantã, vizitabile pe trasee bine stabilite si marcate. Pentru mai multe amãnunte www.padis.ro, www.salvamontbihor.ro, www.extreme-zone-adventure.ro.

Friday, June 5, 2009

Salvamontistii au descoperit trupul fetei rãtãcite în Bucegi

Salvamontistii din Busteni au descoperit azi si trupul fetei rãtãcite în Bucegi, dupã ce în urmã cu douã zile l-au gãsit pe cel al prietenului ei.
Cei doi se rãtãciserã pe un traseu din Bucegi, pe Valea Caraiman, în luna noiembrie a anului trecut. Tinerii nu au fost gãsiti, desi fata ceruse telefonic ajutorul salvamontistilor si au fost cãutati de salvamontisti si jandarmii montani mai mult de o sãptãmânã.
Trupul tânãrului a fost descoperit de salvamontistii din Busteni în urmã cu douã zile, dupã ce au fost sesizati telefonic de un turist care vãzuse cadavrul.
Ei s-au deplasat la locul indicat de turist si au gãsit trupul tânãrului de 24 de ani, din Bucuresti, Andrei Jora, dispãrut la sfârsitul lunii noiembrie a anului trecut, în Bucegi, împreunã cu prietena lui de 25 de ani, Ana Maria Coman.
Corpul fetei a fost gãsit azi dimineatã, pe Valea Caraiman, în apropierea zonei în care a fost descoperit si cel al prietenului ei.
Salvatorii montani au transportat corpul fetei în statiunea Busteni, de unde va fi preluat de o masinã a politiei montane pentru a fi dus la Serviciul de Medicinã Legalã.
Salvamontistii cred cã turistii au fost surprinsi de una dintre avalansele care s-au produs în zona Valea Caraiman, în ziua disparitiei lor, fiind îngropati sub stratul de zãpadã. Trupurile lor au fost gãsite în urma precipitatiilor abundente si a viiturilor care au topit o parte din stratul de zãpadã care îi acoperea.
Tinerii au fost cãutati anul trecut de zeci de salvamontisti, jandarmi montani si chiar specialisti SRI, care au încercat sã detecteze semnalul telefonului de la care fuseserã apelati salvatorii, dar fãrã nici un rezultat.

Din 9 tabere scolare, doar una mai functioneazã

Taberele scolare din judetul Braºov sunt pe cale de disparitie. Din cele nouã existente la începutul anului 1990, doar una mai functioneazã, la Predeal. Restul au fost fie retrocedate, fie se aflã în litigiu în urma contractelor încheiate pentru administrarea acestora, cum ar fi tabãra de la Dâmbul Morii sau Tabara internationalã de la Timisul de Sus.
Directorul adjunct al Directiei Judetene de Tineret Brasov, Rãzvan Popa, instalat recent în aceastã functie, care este si purtãtorul de cuvânt al organizatiei judetene a PSD, a declarat cã situatia este dezastruoasã. Clãdirile sunt deteriorate, gardurile împrejmuitoare aproape cã au dispãrut, iar spatiile sunt folosite pentru alte activitãti, sustine Popa.
Cea mai mare parte a taberelor au clãdirile foarte vechi, instalatiile sanitare sunt distruse în mare parte, iar mobilierul care a mai rãmas este deteriorat si nu mai poate fi folosit.
Toate aceste probleme au apãrut, dupã cum afirmã Popa, si din cauza cã, de-a lungul timpului, taberele scolare au fost administrate ori de Ministerul Învãtãmântului ori de Agentia Nationalã pentru Tineret, iar investitiile care ar fi trebuit sã se facã nu s-au fãcut. "Sumele necesare pentru reabilitarea acestor tabere sunt de ordinul zecilor de milioane de euro, iar în aceastã perioadã de crizã nu cred cã se vor gãsi bani pentru asemenea reabilitãri", sustine Popa.
Directorul adjunct al Directiei Judetene de Tineret a mai precizat cã pentru reabilitarea taberei scolare de la Brãdet existã un proiect de un milion de euro, iar Ministerul Tineretului va investi în modernizarea taberei de la Predeal suma de 600.000 de lei, astfel încât întreaga capacitate a taberei, de 80 de locuri pe serie, sã poatã fi folositã, fatã de 40 în prezent.

Lance Armstrong a devenit tatã pentru a patra oarã

Rutierul american Lance Armstrong, septuplu câstigãtor al Turului Frantei (1999-2005), a anuntat, ieri, pe Twitter, cã a devenit tatã pentru a patra oarã, partenera sa Anna Hansen dând nadtere unui bãietel ce se va numi Max.
"Numele meu este Max Armstrong di abia m-am nãscut. Mãmica mea se simte bine di eu la fel", este mesajul postat de Armstrong, asearã, alãturi de o fotografie a noului nãscut.
Lance Armstrong, care a revenit în competitii în acest sezon, dupã trei ani si jumãtate de absentã, s-a clasat, la sfârsitul sãptãmânii trecute, pe locul 12 în Turul Italiei, si va reveni în curând în Europa pentru Marea Buclã.
Sportivul în vârstã de 37 de ani mai are trei copii din cãsnicia cu Kristin Richards: Luke, nãscut în octombrie 1999, Isabelle si Grace, nãscute în noiembrie 2001. Armstrong a suferit de cancer testicular, el fiind diagnosticat în octombrie 1996. Sarcinile fostei sale sotii, de care a divortat în 2003, au fost posibile datoritã spermei conservate de Armstrong înainte de a începe chimioterapia si de a se opera.
Postul american CNN precizase, în decembrie, când a anuntat cã Armstrong va deveni din nou tatã, cã de aceastã datã nu a fost nevoie sã se recurgã la inseminarea artificialã.

Sistemul de desfãsurare al Ligii MOL a fost modificat

Presedintele Federatiei Române de Hochei pe Gheatã, Tanczos Barna, a declarat, azi, cã reprezentantii cluburilor care vor participa în sezonul 2009-2010 al Ligii MOL au stabilit modificarea sistemului de desfãsurare a fazei finale a acestei competitii.
"La întâlnirea de la Budapesta, unde au fost prezenti oficiali a opt cluburi, s-a decis ca primele patru echipe clasate la sfârsitul sezonului regulat sã se califice în "Final four", unde se va juca dupã sistemul 1-4 si 3-2, câstigãtoarele din aceste partide urmând sã dispute finala competitiei, în timp ce învinsele vor lupta pentru medaliile de bronz. Pentru organizarea "Final Four" vom oferi posibilitatea autoritãtilor din orasele interesate sã aplice, urmând ca oferta cu cea mai bunã retetã financiarã sã câstige dreptul de a gãzdui ultimul act al întrecerii", a spus Barna.
Tanczos Barna a precizat cã ultima zi de înscriere în Liga MOL este 10 iunie, iar pânã în acest moment si-au anuntat participarea opt echipe, trei din România si cinci din Ungaria: Sport Club Miercurea Ciuc, SCM Fenestela Brasov, Progym Gheorgheni, Budapest NZ Stars, Dab.Docler, Ujpesti TE, Miskolci JJSE, Ferencvarosi TC. De asemenea, echipelor înscrise li s-a acordat un termen de zece zile, perioadã în care pot sã-si anunte retragerea din competitie. La întâlnirea de la Budapesta au lipsit reprezentantii HC Csikszereda si cei ai clubului Steaua.
În zilele urmãtoare, conducerea Federatiei Maghiare de Hochei pe Gheatã si cea a Federatiei Române de Hochei pe Gheatã vor discuta cu reprezentantii companiei MOL ultimele detalii în legãturã cu bugetul alocat competitiei.
Pe fondul crizei financiare mondiale, reprezentantii cluburilor au decis ca o mare parte a sumei pe care sponsorul competitiei o va pune la dispozitie sã fie directionatã spre cluburi, pentru asigurarea cheltuielilor de cazare si transport, în timp ce fondul de premiere va fi urmãtorul: locul 1 - 5000 de euro, locul al II-lea - 3000 de euro, locul al III-lea - 1000 de euro.
A doua editie a Ligii MOL va începe la 11 septembrie si se va încheia la 19 ianuarie 2010, în timp ce "Final Four" se va disputa într-un singur week-end, 23-25 ianuarie 2010.

Thursday, June 4, 2009

Zona turisticã "Pietrele lui Solomon" a fost ecologizatã

Un numãr de 37 de angajati ai Agentiei pentru Protectia Mediului Brasov au participat, azi, la ecologizarea zonei turistice "Pietrele lui Solomon", în cadrul campaniei "Sãptãmâna Mediului Tãu", initiatã de Ministerul Mediului si dedicatã Zilei Mediului care se sãrbãtoreste în 5 iunie.
Purtãtorul de cuvânt al Agentiei pentru Protectia Mediului Brasov, Elena Bucur, a precizat cã au fost umpluti 25 de saci cu diverse obiecte si materiale aruncate prin pãdure de turistii care vin la iarbã verde la sfârsit de sãptãmânã, mai putini decât anul trecut când s-au adunat 36 de saci.
Actiunile organizate de Agentia pentru Protectia Mediului Brasov continuã pânã sãptãmâna viitoare în scoli, unde se desfãsoarã concursuri si actiuni educative având ca temã mediul înconjurãtor, a mai precizat Elena Bucur.

Programul "Vacanta la tarã" mai solicitat ca în 2008

Reprezentantii filialei Brasov a Autoritãtii Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural sustin cã programul "Vacanta la tarã", care se desfãsoarã în intervalul 15 mai - 15 iunie, este mai solicitat anul acesta decât în 2008.
"În prezent, 50% din cele 600 de locuri de cazare puse la dispozitie în cadrul programului în pensiunile din judetul Brasov sunt ocupate, probabil si din cauza vremii care este mai bunã decât anul trecut, iar cereri sunt în continuare", a declarat Mioara Stoian de la filiala brasoveanã a Autoritãtii.
Cei mai multi turisti se aflã în pensiunile din zona Bran - Moeciu, dar sunt preferate si cele din Poiana Mãrului, Râsnov sau Zãrnesti.
Pentru sase zile cu cinci nopti de cazare, turistul trebuie sã plãteascã 150 de lei de persoanã, doar pentru cazare, la o pensiune de 2 margarete, iar la pensiunile de 3 si 4 margarete 195 de lei de persoanã.
Cine doreste trei mese pe zi mai trebuie sã scoatã din buzunar între 40 si 60 de lei de persoanã pe zi, în functie de meniul solicitat.
Zona Bran - Moeciu rãmâne în continuare foarte cãutatã de turisti, la fiecare sfârsit de sãptãmânã, iar în lunile iulie si august aici vin multe grupuri de turisti strãini care viziteazã Castelul Bran.

Traseele montane au fost deschise, dar cu restrictii

Traseele turistice montane din judetul Arges au fost deschise ca urmare a topirii celei mai mari pãrti a stratului de zãpadã, dar au fost mentinute o serie de restrictii pentru cele aflate la altitudini mai mari de 2.000 de metri.
"Pentru turistii care vor sã parcurgã segmente ale crestei Fãgãrasului, recomandarea noastrã strictã este sã aibã asupra lor, în continuare, echipamentul de iarnã, format din coltari usori, bete de schi sau piolet, pentru traversarea pantelor înghetate, unde, mai ales dimineata, existã pericolul de alunecare", a anuntat, azi, seful Serviciului Public Salvamont (SPS) Arges, Ion Sãnduloiu.
Potrivit salvamontistilor, la peste 2.000 de metri altitudine mai existã încã zãpadã pe versanti, iar consistenta acesteia este umedã si grea. De asemenea, sunt zone în care, datoritã acumulãrilor din timpul iernii, stratul de zãpadã poate încã sã aibã grosimi considerabile, astfel cã pânã la topirea integralã existã riscul dislocãrii unor bucãti de dimensiuni mari.
"În timpul parcurgerii traseelor turistice se recomandã ocolirea suprafetelor cu zãpadã sau abordarea lor dimineata, când sunt încã înghetate, având echipamentul necesar", a precizat Ion Sãnduloiu.
Pe toate pantele deschise din zona alpinã se poate practica schiul de primãvarã, fiind însã interzisã intrarea schiorilor pe vâlcele si vãi, unde acumulãrile de zãpadã nu sunt încã stabillizate.

Wednesday, June 3, 2009

Cadavrul unui tânãr a fost gãsit în Bucegi dupã sase luni

Trupul turistului rãtãcit în muntii Bucegi, în luna noiembrie a anului trecut, a fost gãsit abia azi si recuperat de salvamontistii din Busteni.
În luna noiembrie, salvamontistii au fost solicitati printr-un apel de o turistã de 25 de ani, care sustinea cã se aflã pe munte cu prietenul ei si cã s-au rãtãcit.
Forte impresionante ale salvatorilor montani, jandarmilor si chiar specialisti ai SRI, care au încercat sã detecteze semnalul telefoanelor celor doi turisti, i-au cãutat pe cei doi mai multe zile, însã fãrã nici un rezultat. Pãrintii copiilor au adus chiar o echipã de salvatori montani din strãinãtate, dar cãutãrile au esuat. Cei doi tineri au fost prinsi de o avalansã si îngropati în zãpadã.
Azi, un turist a observat un cadavru pe Valea Caraiman si a alertat salvamontistii, care au gãsit trupul neînsufletit al tânãrului de 24 de ani din Bucuresti, Andrei Jora, dispãrut la sfârsitul lunii noiembrie 2008. Acesta a plecat pe munte însotit de prietena sa, de 25 de ani, Ana Maria Coman, al cãrei cadavru nu a fost încã descoperit.
În locul unde se presupune cã si-au gãsit sfârsitul cei doi este în continuare zãpadã, iar corpul tânãrului a fost scos la suprafatã de viitura de azi noapte, pe Valea Caraiman, a declarat George Cotinghiu, de la Serviciul Salvamont Busteni. Salvamontistii au mai cãutat în apropierea zonei unde au descoperit trupul turistului si trupul prietenei acestuia, dar fãrã nici un rezultat.
Trupul tânãrului este, la aceastã orã, transportat de salvamontisti în statiunea Busteni, de unde va fi preluat de o masinã a politiei montane si dus la serviciul de medicinã legalã pentru stabilirea cauzei mortii.

Manfred Moelgg se intoarce pe Fischer


Dupa un an de zile, italianul Mangred Moelgg a redevenit imaginea celor de la Fischer. Schiorul din Italia a fost nevoit sa faca aceasta mutare dupa ce francezii de la Rossignol i-au propus rezilierea contractului. Moelgg a fost si el de acord cu despartirea. "Am incercat toate materialele de la Rossignol, dar nu am gasit ceea ce mi se potriveste. Din acest motiv, voi concura din nou pe schiurile oferite de Fischer. Sper sa am ocazia sa castig cat mai multe curse", a spus italianul. Pentru Fischer este o lovitura de imagine neasteptata. Pana si directorul Siegi Voglreiter a trebuit sa-si arata surprinderea. "Uşile noastre au fost întotdeauna deschise pentru Manfred. Când a sunat a fost clar pentru mine că trebuie sa facem toate eforturile pentru a-l aduce din nou in familia Fischer", a spus Voglreiter.

Doar opt ciclisti români vor lua startul în a 46-a editie a Turului României

Doar opt ciclisti români, George Daniel Anghelache, Alexandru Ciocan, Marian Frunzeanu, Rãzvan Jugãnaru, Traian Goga, Ciprian Bãlãnescu, Tamas Csaky si Carol Eduard Novak, vor lua startul în cea de-a 46 editie a Turului României (6-13 iunie), competitie la care participã, în total, 72 de sportivi.
Anghelache, Ciocan, Frunzeanu, Jugãnaru, Goga, Bãlãnescu sunt componenti ai echipei Dinamo, iar Csaky si Novak fac parte din Tusnad Cycling Team, în timp ce a treia echipã din România, CS Delma 2003 Medgidia, are în componentã numai sportivi strãini.
Presedintele Federatiei Române de Ciclism si Triatlon, Ion Badea, a declarat, azi, într-o conferintã de presã, cã doreste ca editia din acest an a Turului României sã fie de nota 10. "Sper ca acest tur sã fie unul de nota 10, pentru cã s-a depus prea mult efort pentru organizarea acestui eveniment. În primul rând as vrea sã-i multumesc doamnei ministru, pentru cã în ciuda problemelor pe care le-a întâmpinat de la numirea sa în functie am reusit sã primim ajutorul de care aveam nevoie. Sunt sigur cã acest ajutor va avea si anumite cerinte, iar doamna ministru probabil cã îsi va dori ca România sã se claseze pe podium la aceastã editie a turului. Ne dorim si noi acelasi lucru, pentru a simti rãsplãtite eforturile noaste pentru organizarea acestui tur", a spus Badea.
La rândul sãu, Ministrul Tineretului si Sportului, Monica Iacob-Ridzi, i-a felicitat pe oficialii Federatiei Române de Ciclism si Triatlon pentru cã au reusit includerea Turului României în calendarul international: "Vreau sã-i laud pe reprezentantii federatiei de ciclism si triatlon pentru modul în care au organizat aceastã competitie. Iatã cã, în acest an, avem si includerea în calendarul federatiei internationale si nu pot decât sã-i felicit pentru cã România este pe harta ciclismului din Europa la cel mi înalt nivel. Îi asigur cã noi îi vom sustine, deoarece meritã pentru tot ceea ce fac pentru ciclism si pentru sportul românesc", a spus Ridzi, care a primit de la organizatori un tricou galben si o vazã unicat.
Supranumit "Mica Buclã", Turul Ciclist al României este o competitie rezervatã echipelor Uniunii Ciciliste Internationale continentale, echipelor nationale, regionale si de club, care trebuie sã aibã în componentã rutieri Under 23 si clasificati Elite.
La a 46-a editie a Turului Ciclist al României si-au confirmat participarea douãspezece echipe, trei din România si nouã din strãinãtate:
Dinamo (România): George Daniel Anghelache, Alexandru Ciocan, Marian Frunzeanu, Rãzvan Jugãnaru, Traian Goga, Ciprian Bãlãnescu;
Tusnad Cycling Team (România): Tamas Csaky, Carol Eduard Novak (ambii din România), Tamas Lengyel, Balint Szeghalmi, Gergely Kiss (toti din Ungaria), Marcel Temovsek (Slovenia);
CS Delma 2003 Medgidia (România): Besemir Banushi, Shpati Karaj (ambii din Albania), Robert Hodgston (Austria), Evgheni Nikolenko (Ucraina), Serghei Svetcov, Alexandr Braico (ambii din Republica Moldova);
Hemus 1896 Troyan (Bulgaria): Pavel Sumanov, Evgheni Gerganov, Daniel Petrov, Vladimir Koev, Svetoslav Sanliev (toti din Bulgaria), Rino Zampili (Italia);
Cycling Club Burgas (Bulgaria): Hristomir Angelov, Petar Evstatiev (ambii din Bulgaria), Normounds Lasis (Letonia), Janek Tombak (Estonia), Matti Helminen (Finlanda), Martin Pradzonvsky (Slovacia);
SP Tablewere-Gatsoulis Bikes (Grecia): Vasileos Anastopoulos, Andreias Perakis, Ioannis Tamouridis (toti din Grecia), Mario Garcia Sanchez (Spania), Alexei Secebelin (Rusia);
Italia: Alex Buttazzoni, Angelo Ciocone, Fabio Masotti, Andrea Pinos, Piergiacomo Marcolina, Daniele Troian (toti din Italia);
Rotterdam-Metec (Olanda): Peter van Achmaal, Michael Muusse, Mazid Kramers, Jan Hopman, Sander Oostlander (toti din Olanda), Rino Deraedt (Belgia);
Betonexpressz 2000-Limonta (Ungaria): Gabor Arany, Istvan Cziraki, Gergeli Ivanics, Krisztian Lovassy, Zoltan Madaras, Daniel Toth (toti din Ungaria);
Profiline (Germania): Mathias Kupke, Christoph Springer, Henrik Wolter, Fabian Pohl, Robert Muller, Oliver Stock (toti din Germania);
Konya (Turcia): Mustafa Guler, Eyup Karagobek, Muhammet Atalay, Serkan Top, Huseyin Ozcan, Kursat Guvenc (toti din Turcia).
Mirage (Ucraina): Dmitrio Arhinos, Roman Viasnevski, Dmitrio Zaiet, Oleksi Sepilov, Petro Garmas, Serghei Gomeniuk (toti din Ucraina);
Editia din acest an a Turului Cicilist al României, are un buget de 600.000 de lei si se va disputa în perioada 6-13 iunie, pe o lungime de 1.200 de kilometri, împãrtiti de-a lungul a sapte etape:
Prolog, 6 iunie: Constanta, 5 kilometri;
Etapa I, 7 iunie: Constanta - Brãila, 78,6 km;
Etapa a II-a, 8 iunie: Brãila - Tecuci - Adjud - Bacãu, 200,4 km;
Etapa a III-a, 9 iunie: Bacãu - Roman - Târgu Frumos - Botosani, 160,2 km.;
Etapa a IV-a, 10 iunie: Botosani - Dorohoi - Siret - Rãdãuti - Suceava, 134,2 km. - de la Suceava, caravana se va deplasa la Târgu Neamt, de unde va lua startul în etapa urmãtoare.
Etapa a V-a, 11 iunie: Târgu Neamt - Piatra Neamt - Bicaz - Gheorgheni - Miercurea Ciuc, 188 km.;
Etapa a VI-a, 12 iunie: Miercurea Ciuc - Sighisoara - Medias - Sibiu, 193 km.;
Etapa a VII-a, 13 iunie: Sibiu - Cisnãdie - Avrig - Bâlea Lac, 89,6 km.
Organizatorii au anuntat premii totale în valoare de 20.252 de euro, dupã cum urmeazã:
Prolog - 875 de euro: locul 1 - 348 euro, locul 2 - 177 euro, locul 3 - 87 euro, locul 4 - 45 euro, locul 5 - 35 euro, locurile 6-7 - 26 euro, locurile 8-9 - câte 16 euro, locurile câte 10-20 - 9 euro.
Premii de etapã - 1.803 euro/etapã: locul 1 - 723 euro, locul 2 - 360 euro, locul 3 - 180, locul 4 - 90 euro, locul 5 - 72 euro, locurile 6-7 - câte 54 de euro, locurile 8-9 - câte 36 de euro, locurile 10-20 - câte 18 euro.
Premiile în clasamentul general individual - 6.756 euro: locul 1 - 2705 euro, locul 2 - 1394 euro, locul 3 - 674 euro, locul 4 - 338 euro, locul 5 - 270 euro, locurile 6-7 - câte 202 euro, locurile 8-9 - câte 134 de euro, locurile 10-20 - câte 68 de euro.

Tuesday, June 2, 2009

Dragos Staicu nu s-a operat la spate!

In ultima perioada, in lumea schiului alpin a circulat un zvon potrivit caruia Dragos Staicu, de la AS SCHI CLUB Predeal, s-ar fi operat la spate. Acest lucru ar fi insemnat ca cel care in mod surprinzator a devenit anul acesta campion national la Slalom Urias sa rateze prezenta la Jocurile Olimpice de la Vancouver, competitie la care s-a calificat in urma curselor de la Kope - Slovenia. Zvonul s-a dovedit a fi unul fals! Staicu a efectuat vizita medicala alaturi de Bianca si Sandra Narea, colegele sale de club. Astazi, la CNMS, trec prin fata medicilor Alexandru Barbu, Lilla Petroczki, Bogdan Olaru, Iulia Craciun, Ioan Nan si Ioan Achiriloaie, toti de la Dinamo Bucuresti. Edit Miklos a plecat in Austria.

Monday, June 1, 2009

O echipã de profesori si studenti din Cluj pleacã într-o expeditie în masivul caucazian Elbrus

O echipã formatã din profesori si studenti de la Facultatea de Geografie a Universitãtii Babes-Bolyai din Cluj va pleca, în luna august, într-o expeditie privind identificarea impactului succesiunii celor mai calzi ani din istoria observatiilor meteo asupra ghetarului montan din masivul Elbrus.
"Scopul expeditiei stiintifice este identificarea impactului succesiunii celor mai calzi ani din istoria observatiilor meteorologice asupra ghetarului montan din masivul caucazian Elbrus cu ajutorul releveului GPS si fotografic si al dendroclimatologiei", se aratã într-un comunicat remis azi.
Studierea ghetarilor de pe cel mai înalt vârf din Europa (5642 m) se încadreazã în seria de manifestãri "UBB - 90".
Echipa proiectului stiintific si detalii legate de expeditie vor fi prezentate în cadrul unei conferinte de presã, miercuri dupã-amiaza, la Facultatea de Geografie.