Monday, December 14, 2009

Radiografia Simonei


A părăsit România pentru Austria, paradisul oricărui schior de la noi. La început a muncit ca instructor de schi, iar acum s-a stabilit la Viena, unde lucrează în domeniul asigurărilor. Nu s-a despărţit însă de schiorii din România. Le aranjează cazări cât mai ieftine în Alpi şi se consumă la fiecare insucces al foştilor săi colegi. Departe de România, ţară în care nu s-ar mai întoarce niciodată, Simona Păştinaru face o radiografie a schiul românesc.

Tot timpul a fost o răzvrătită împotriva sistemului. A avut curajul să spună mereu ceea ce gândeşte. Iar lucrul acesta i-a dăunat. Succesul i-a trecut pe lângă ureche. La Jocurile Olimpice din 1998, de la Nagano - Japonia, s-a accidentat la încălzire, astfel că a pierdut lupta cu gloria. Plecată din Vatra Dornei, a ajuns la Viena, nu înainte de a trece prin Predeal, Mallnitz şi St. Anton am Arlberg.

Jurnalul Naţional: Simona, de ce ai plecat în Austria?
Simona Păştinaru: Vine un moment în viaţă în care nu mai merge nimic şi trebuie să schimbi ceva. Eu am renunţat la schiul de performanţă în 2000 şi am plecat la Mallnitz, unde am lucrat ca instructor de schi. Am fost primul român care a terminat cu succes cursurile celei mai bune şcoli de schi din lume. Până în 2007 am lucrat ca instructor. Acum locuiesc la Viena, unde lucrez în asigurări.
Ce îţi lipseşte din România în clipa de faţă?
Nu m-aş mai întoarce în România niciodată. Poate aş face-o doar dacă aş putea să schimb ceva. Am fost tot timpul o revoltată şi din cauza asta am avut mult de pierdut în viaţă. Dar nu regret nimic.
Cum a fost la Jocurile Olimpice din 1998?
M-am accidentat la încălzirea de la Super G. Am avut o discuţie aprinsă cu domnul profesor Bonis, Dumnezeu să-l ierte! Eram foarte stresaţi amândoi. Intrasem în criză de timp. Se amânaseră multe probe şi am întârziat la încălzire. Într-un moment de neatenţie m-am accidentat.
Care a fost cea mai bună cursă pe care ai făcut-o vreodată?
La Sestriere am venit pe locul 18 la Combinata Alpină. În România, Coborârea se ţinea pe Sulinar, în Poiana Braşov. Eram obligaţi să concurăm. Acolo nu era important să câştigi, ci să ajungi jos, la sosire. Atunci nu gândeam. Îmi doream să mă calific ca să pot să ies din ţară. Antrenorii erau inconştienţi şi ei.
Ce părere ai despre Edit Miklos?
Este un copil foarte talentat. Are talent maxim, numai că nu este înţeleasă. Munceşte foarte mult. O ştiu de când era mică. Are potenţial. Eu cred că Edit va ajunge să câştige un concurs de Cupă Mondială.

No comments: