Padisul rãmâne zonã protejatã, nu statiune

Consiliul Stiintific al Parcului Natural Apuseni (PNAp), întrunit la sfârsitul sãptãmânii la Bãile Felix, a decis sã respingã propunerea de modificare a zonãrii interioare a Parcului Natural Apuseni, care ar fi permis dezvoltarea controversatului proiect al statiunii turistice Padis-Lazuri. Dupã Consiliul Consultativ al Parcului Natural Apuseni, si Consiliul Stiintific al PNAp a considerat cã proiectul prezintã serioase lacune în ceea ce priveste sustenabilitatea si responsabilitatea socialã si de mediu si cã este total nepotrivit pentru o asemenea arie naturalã protejatã. Presedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologicã (CRSE) si coordonatorul campaniei "Un singur Padis. Natural", Mihai Togor, a declarat cã cele 15 organizatii guvernamentale de mediu active pe teritoriul Muntilor Apuseni salutã decizia Consiliului Stiintific al Parcului Natural Apuseni, care a luat o hotãrâre logicã si corectã, arãtând cã proiectul statiunii Padis-Lazuri nu îsi gãseste un fundament serios si contravine însãsi ratiunii de a fi a Parcului Natural Apuseni. Parcul Natural Apuseni este, de asemenea, sit de importantã comunitarã, parte a retelei ecologice europene Natura 2000, fapt pentru care orice proiect ce urmeazã sã se realizeze în interiorul parcului nu trebuie sã afecteze integritatea si starea de conservare a habitatelor protejate. Investitorii strãini, în principal italieni, reuniti în "Compania de Turism, Hoteluri si Restaurante Padis" (CTHRP) au proiectat sã construiascã în "inima Parcului Apuseni", pe o suprafatã de 86 de hectare, hoteluri, vile si pensiuni, cu peste 2.000 de locuri de cazare, instalatii de transport pe cablu pentru 12 kilometri de pârtii, scoalã de schi, magazine, cafe-baruri, restaurante, pistã pentru perne de aer, snowboarding pe iarbã. Toate acestea în conditiile în care, potrivit presedintei fundatiei Ecotop, Eleonora Mircescu, pe Platoul Padis nu existã apã potabilã suficientã pentru o asemenea investitie "megalomanicã" si, fiind vorba de o zonã carsticã, nu existã nici posibilitatea de evacuare a apelor uzate. Ideea protejãrii Muntilor Apuseni s-a nãscut în anii '50, când un grup de tineri geografi, speologi si biologi a început lupta pentru includerea acestei zone în ceea ce se dorea a fi Parcul National al Muntilor Apuseni. Dupã 40 de ani în care nu s-a putut face nimic, în 1990 a fost emis actul normativ privind înfiintarea a 13 parcuri nationale în România. Printre acestea se afla si Parcul National Muntii Apuseni. Ulterior, denumirea s-a schimbat în Parcul Natural Apuseni. Parcul Natural Apuseni, cu o suprafatã de 70.000 de hectare, se întinde pe teritoriul a trei judete, are administratie si plan de management. Platoul Padis este una dintre zonele cele mai interesante ale parcului, fiind punctul de întretãiere a majoritãtii traseelor turistice care strãbat zona. Desi este întocmit de doi ani, planul de management al Parcului Natural, care contine si zonarea interioarã din punct de vedere al necesitãtii de conservare a diversitãtii biologice, nu este încã avizat pentru a putea fi inclus într-o hotãrâre de Guvern care sã-l transforme în "literã de lege''. Din punct de vedere al acestei zonãri, Platoul Padis se aflã în zona de conservare specialã, unde, conform legii, nu sunt permise niciun fel de activitãti, exceptându-le pe cele legate de cercetarea stiintificã. Din 2006 încoace, prin OUG nr. 57/2007, întregul sistem de zonare internã a ariilor naturale protejate din România s-a modificat, fapt care a dus la o si mai mare neclaritate a situatiei din Parcul Natural Apuseni (si din alte zone protejate), deoarece anumite modificãri permit desfãsurarea de activitãti umane "de ecoturism" si în zonele care înainte erau destinate doar cercetãrii stiintifice. În luna decembrie 2007, Consiliul Judetean Bihor a propus, în Consiliul Consultativ de Administrare al PNAp, modificãri la zonarea internã a Parcului. Mai precis, s-a cerut schimbarea statutului asa-numitei zone Padis-Lazuri din cel de protectie integralã în cel de dezvoltare durabilã a activitãtilor umane, fapt ce ar fi facilitat construirea statiunii turistice respective în inima parcului. Aceastã schimbare a fost respinsã, vineri, de Consiliul Stiintific al Parcului Natural Apuseni.