Atractii speologice în Apuseni

Amatorii de explorãri speologice au la dispozitie pe raza judetului Alba cea mai ramificatã pesterã din Europa, cel mai mare si adânc lac subteran din România, cel mai mare dom stalagmitic sau cel mai adânc sifon din tara noastrã. Zona de "Izvoare a Ariesului" din Muntii Apuseni cuprinde zeci de obiective speologice. Cel mai important obiectiv turistic speologic din Apuseni îl reprezintã complexul carstic "Pestera Ghetarul Scãrisoara - Avenul din Sesuri - Avenul Pojarul Politiei- Izbucul Cotetul Dobrestilor". Cu o lungime de peste 5 kilometri, complexul include prima pesterã declaratã "monument al naturii" în România, în anul 1938, Ghetarul de la Scãrisoara, al doilea ghetar subteran din Europa. Ghetarul de la Scãrisoara adãposteste cel mai mare depozit de gheatã fosil din România, format în urmã cu peste trei milenii si jumãtare. Izbucul Cotetul Dobrestilor este cel de-al doilea sifon ca adâncime din tara noastrã, 75,6 metri, primul fiind tot în Apuseni, la Pestera Hodobana - 84 de metri. Complexul carstic "Coiba Micã - Coiba Mare - Hodobana - Izbucul Tãuzului" are o lungime de peste 25 de kilometri si include cea mai ramificatã pesterã din Europa si cel mai adânc sifon din România. Cel mai mare si adânc lac subteran din tara noastrã, cu peste 12 metri adâncime si peste 7.000 de mc de apã, se aflã în pestera Zgurãsti, obiectiv natural protejat situat pe raza comunei Bistra. Primele explorãri ale pesterii, cunoscutã si sub denumirea de Ghetarul de la Zgurãsti, dateazã din anii 1920 si apartin lui Emil Racovitã si unor speologi francezi. Pestera are un sistem carstic de peste 5 kilometri lungime. Pestera adãposteste numeroase sãli, cum ar fi Sala Prãbusirilor, impresionantã prin multimea blocurilor de rocã de dimensiuni de pânã la câtiva metri cubi, Sala de Mese, Sala Lacului sau Sala Sperantei, podeaua acesteia fiind tapetatã cu argilã peste care s-au dezvoltat formatiuni stalagmitice de pânã la 2,5 metri înãltime. O altã Salã este cea a Nuferilor, în care se întâlnesc stalagmite-lumânare si "nuferi"- formatiuni din monocristale de calcit. Prin Galeria Lacului Lung, de 75 de metri lungime, se ajunge în Sala Templului Prãbusit, unde blocurile de dimensiuni de câtiva metri cubi atestã perioade succesive de prãbusire a tavanului. Pestera Zgurãsti are statut de pesterã ocrotitã, aflatã în custodia Asociatiei Speologice "Sfinx" din Gârda, condusã de medicul Christian Ciubotãrescu, un bucurestean stabilit de mai multi ani în Apuseni. Tot în Apuseni se aflã si cea mai adâncã pesterã subacvaticã din România, Izbucul Tãuzului- peste 84 de metri, unde un speolog polonez si-a pierdut viata încercând sã stabileascã un nou record în urmã cu câtiva ani. Cel mai mare dom stalagmitic din România, în înãltime de peste 10 metri, este adãpostit de "Pestera Dârninii-Izbucul Mãtisesti", un sistem carstic de peste 5 kilometri lungime. Faima pesterilor din Apuseni este binecunoscutã, astfel încât acestea sunt explorate nu numai de speologi români, ci si din strãinãtate.