Serbarile Zapezii topite

Caldura si ploaia au lasat jocurilor de la Balea Lac mai putina zapada ca niciodata din 2000 incoace.
Cea de-a 13-a editie a Serbarilor Estivale ale Zapezii, de la Balea Lac, a fost una cu ghinion. Dupa ce a fost in pericol de a nu se mai tine din cauza caldurii excesive din zilele de dinaintea evenimentului, care au topit zapada, sambata, mai multe probe au fost anulate din cauza unei ploi ce nu a contenit aproape toata ziua.
„Poate numarul 13 a fost cu ghinion”
Zona turistica Balea Lac este situata la peste 2.000 de metri altitudine, la granita dintre judetele Sibiu si Arges. „Din fericire, chiar daca nu am avut zapada ca in anii trecuti, acum fiind cred cel mai subtire strat de dupa anul 2000 incoace, noi am tinut serbarile. Nu-i puteam dezamagi pe oameni. S-a vazut la probele de trasul franghiei sau la tir si fotbal ca turistii nu s-au temut nici de ploaie, nici de ceata si a iesit o editie pe cinste. Cine stie, poate numarul 13 a fost cu ghinion”, a declarat Marius Olariu, managerul Balea Turism SA, cel care organizeaza de 13 ani aceste serbari. Din cauza vremii nefavorabile, proba de stafeta in jurul lacului Balea, cea de paintball si cea de saritura cu parapanta nu s-au mai tinut.
„Spartanii”, buni doar la fotbal
Cel mai asteptat moment, trasul franghiei in zapada, a adunat si cei mai multi participanti si spectatori deopotriva. Suparati ca nu au putut sari cu parapanta, cei de la echipa „Air” au invins echipa „Spartanilor” din care au facut parte si presedintele Consiliului Judetean Sibiu, Martin Bottesch, si primarii localitatilor Cartisoara si Talmaciu. Acestia s-au razbunat insa la fotbal pe zapada. „La franghie ne-au prins nepregatiti si au avut avantaj, pentru ca noi am tras in panta, in sus, iar ei erau la valeÉ La anul venim si ne asezam noi in jos. Sa-i vedem atunci”, a spus amuzat Bottesch.
Premiul I, 100 de lei
Totul s-a incheiat tarziu in noapte, cu un concurs de karaoke la care salvamontistii din Curtea de Arges au iesit pe locul III. La fiecare proba, locul I a fost premiat cu cate 100 de lei. Printre cei care au urcat la Balea s-au numarat si schiori veniti din Mures si Bucuresti. „Anul trecut era mai mare zapada, dar e bine si asa. Ne bucuram de ultimele clipe de fericire pentru noi in acest an”, au spus acestia.
Pusi pe drumetii
Turistii au preferat drumetiile, pentru ca peisajul este superb. Portiunile cu zapada alterneaza cu cele cu iarba verde, iar florile par sa fi crescut din zapada. Pe o distanta de cativa metri, la Balea este si vara, si iarna, in acelasi timp. „Florile sunt superbe. Am venit la Serbarile Zapezii, dar nu prea avem ce face. Nu prea sunt concursuri pentru ca nu e nici zapada. Ne plimbam si ne e bine”, spune Maria, 28 de ani, din Sibiu.A venit la munte impreuna cu sotul si cu vreo cativa prieteni. Baietii au cules flori, au baut o cafea la noua cabana Balea si se pregateau ieri sa plece acasa. „Am fi vrut sa coboram pe partea cealalta, sa ne ducem acasa pe Brasov, pe la Campulung Muscel, dar ne-au zis niste prieteni ca drumul este prost. Masina noastra are garda joasa si mi-e teama”, marturiseste Marius, sotul Mariei. Lacul Balea este un punct de atractie pentru toti cei care au urcat la munte. In apele sale se oglindeste versantul, iar cativa turisti se aventureaza pana la marginea lui numai ca sa se uite la apa. Serbarile Zapezii sunt doar un prilej pentru romani sa mearga la munte. Ca sunt concursuri, ca se iau premii nu e foarte important. O vizita in locul unde iarna si vara vin in acelasi timp, cum e la Balea Lac, e totdeauna bine-venita.
Incalzirea globala loveste la varf
In 2005, Muntele Kilimandjaro a fost vazut pentru prima oara in ultimii 11.000 de ani fara calota sa de zapada, una din dovezile clare ale efectelor pe care le are incalzirea globala asupra habitatelor montane. In ultimii ani, statiunile de schi din Alpi s-au vazut nevoite sa-si cumpere instalatii de zapada artificiala, din cauza scaderii dramatice a caderilor de zapada si a temperaturilor neobisnuit de ridicate. Incalzirea globala ameninta chiar si o religie importanta, hinduismul, al carei fluviu sfant, Gangele, risca sa sece, din cauza dimi-nuarii accentuate si accelerate a ghetarilor din Himalaya, care in mod normal asigura aproximativ 70 la suta din debitul fluviului pe timp de vara. (sursa: evz.ro)