Posibil tun imobiliar la Padis, avertizeazã ecologistii

Proiectul statiunii de schi din Parcul Natural Apuseni, pe 86 de hectare, poate fi un tun imobiliar si nicidecum un proiect serios, care sã aducã beneficii sociale, economice si de mediu zonei, a declarat, azi, presedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologicã "Muntii Apuseni", Mihai Togor. El considerã cã documentatia nici nu trebuia luata în discutie, atâta timp cât titularul de proiect nu a depus spre consultare publicã niciunul dintre studiile stiintifice pe care le-a realizat pentru a-si fundamenta investitia. "Aceastã lipsã de transparentã este completatã de faptul cã în ultimul timp au apãrut informatii pe piata imobiliarã care spun cã au fost puse în vânzare - la preturi exorbitante - parcele de teren în viitoarea statiune Padis-Lazuri, fãrã ca proiectul sã detinã avizele necesare pentru derulare. Toate acestea ne fac sã credem cã este mai degrabã un tun imobiliar si nicidecum un proiect serios, care sã aducã beneficii sociale, economice si de mediu zonei, interesul fiind cu totul altul", a apreciat Togor. Controversatul proiect de realizare a unei statiuni de schi în mijlocul Parcului Natural Apuseni, în asa numita zonã Padis-Lazuri, într-o zonã de conservare specialã, nu a primit, marti, avizul Consiliului Consultativ de Administrare a Parcului Natural Apuseni (CCA al PNAp), format din 51 de institutii si organizatii. Compania de Turism, Hoteluri, Restaurante Padis îsi propune sã înfiinteze, pe 86 de hectare, o statiune de schi cu 12 km de pârtii si 3.000 de locuri de cazare si servicii de agrement conexe, investitorii italieni promitând un impact minim în mediu si o dezvoltare economicã fãrã precedent a zonei. Initiativa este contestatã însã de societatea civilã, formatã din ONG-uri de mediu active de peste 15 ani în conservarea patrimoniului natural si cultural al Muntilor Apuseni, dar si de mediul academic si stiintific si de comunitatea iubitorilor de munte. Potrivit secretarului CCA al PNAp, Paul Iacobas, motivele principale pentru care nu se doreste aceastã investitie se referã la amplasamentul propus, în zona de conservare specialã a PNAp, cu o mare diversitate de specii protejate si rare la nivel national si international, precum si în imediata apropiere a rezervatiei stiintifice de turbãrii de altitudine "Molhasurile de la Izbuce". Mãrimea statiunii este neconformã cu principiile turismului în arii naturale protejate. Realizarea unei astfel de investitii nu favorizeazã în niciun fel comunitãtile locale, care nu pot oferi muncã de lucru în servicii turistice si în constructii, putându-se deci estima cã se va apela la forta de muncã din alte zone. Mai mult, ar duce la pierderi financiare considerabile ale localnicilor care au investit în crearea unor pensiuni agroturistice în întreaga zonã a Muntilor Bihor. Nu în cele din urmã, cantitatea de apã deloc neglijabilã pentru 3.000 de locuri de cazare va dezechilibra regimul hidric al întregii zone carstice. S-a pus în discuþie si problema deseurilor produse de turisti, în statiune si pe traseele turistice. La întâlnirea CCA al PNAp, de ieri, 18 decembrie, s-a propus pentru votare schimbarea categoriei de management pentru zona Padis-Lazuri, din "zonã de conservare specialã" în zonã de dezvoltare durabilã a activitãtilor umane, fapt ce ar fi înlesnit realizarea acestei investitii. Propunerea nu a primit avizul CCA al PNAp, format în cea mai mare parte din reprezentanti ai comunitãtilor locale din perimetrul parcului, neîntrunind numãrul necesar de voturi pentru a fi aprobatã. "Este îmbucurãtor faptul cã CCA al PNAp a decis în mod democratic si transparent cã o asemenea dezvoltare nu este conformã cu obiectivele de management al parcului, iar pe termen lung, nici cu acelea ale comunitãtilor locale, care au înteles cã natura nealteratã poate fi un bun mult mai de pret decât o naturã antropizatã. Este o dovadã de maturitate si sper ca acest exemplu sã fie urmat de cât mai multe comunitãti din alte arii naturale protejate confruntate cu asemenea amenintãri", a declarat Paul Iacobas. Organizatiile semnatare sustin punctul de vedere conform cãruia pentru Parcul Natural Apuseni este prioritar aspectul de conservare a habitatelor si a peisajului caracteristic si punerea în aplicare, în interesul ariilor protejate si al comunitãtilor locale, a planului de management initiat de Administratia parcului. În acest sens, este necesarã mediatizarea sistemului de compensãri si subventii pentru proprietarii de terenuri din arealul Parcului, încurajarea turismului rural si eco-turismului, cu participarea si în beneficiul direct al comunitãtilor locale, prin asigurarea unei administrãri reale, prietenoase mediului, a zonelor cu impact turistic din Parc. Parcul Natural Apuseni este propus în întregime drept viitor sit Natura 2000, iar zona platoului Padis este consideratã reprezentativã pentru carstul european, datoritã prezentei carstului împãdurit si a numeroaselor habitate si specii de importantã internationalã, precum si a unor fenomene carstice apreciate de specialisti ca fiind de o exceptionalã valoare: Cetãtile Ponorului si Poiana Ponor, Cheile Galbenei, Cetãtile Rãdesei si Cheile Somesului Cald, Platoul Lumea Pierdutã etc.