Dominic de Habsburg, proprietarul Castelului Bran, vrea 110 hectare de pãdure în zona Bran

Dominic de Habsburg, proprietarul Castelului Bran, revendică o suprafaţă de circa 110 hectare de pădure în zona localităţii Bran, în momentul de faţă dosarul de restituire depus la Primăria Bran fiind în curs de soluţionare, a declarat Corin Trandafir, avocatul familiei Habsburg.
După ce, în mai 2006, Castelul Bran a fost retrocedat proprietarului de drept, Dominic de Habsburg, acesta aşteaptă în prezent revendicarea unei suprafeţe de 110 hectare de pădure în zona Bran, pentru care a fost depusă o revendicare încă din data de 30 noiembrie 2005. Potrivit avocatului lui Dominic de Habsburg, dosarul a fost între timp completat, în prezent aşteptându-se decizia Primăriei Bran, care trebuie să se pronunţe în acest caz.
"Cererea a fost depusă în baza Legii 1 din 2000 (pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, n.r.), modificată prin Legea 247 din 2005, la Primăria din Bran. Noi sperăm ca cererea referitoare la păduri să fie soluţionată în cursul acestui an. Când am avut ultimele discuţii la Primărie, în urmă cu o lună - două, am fost asiguraţi că dacă dosarul de restituire este complet, se va da curs solicitării. Din perspectiva noastră, dosarul este complet, deci aşteptăm restituirea", a explicat avocatul Corin Trandafir, de la firma de avocatură Rubin Meyer Doru & Trandafir, reprezentantul intereselor familiei Habsburg în România.
Avocatul a mai precizat că Dominic de Habsburg mai are de revendicat o serie de terenuri mai mici, tot în zona Bran.
Pe de altă parte, primarul Branului Gheorghe Hermeneanu a declarat că ştie de existenţa acestei cereri de restituire, dar nu poate da detalii întrucât este în concediu.
Nici Laurenţiu Modiga, secretarul Primăriei Bran, nu a putu oferi detalii despre solicitarea celor 110 hectare de pădure, întrucât nu era la birou. Totuşi, el a declarat că suprafaţa respectivă de pădure este pe teritoriul administrativ al oraşului Zărneşti, la graniţa cu comuna Bran. Castelul Bran a fost retrocedat în data de 26 mai 2006 lui Dominic de Habsburg. Dispoziţia de restituire a fost semnată de directorul Muzeului Bran, Narcis Dorin Ion. Totodată, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu, şi Dominic de Habsburg au semnat un acord de administrare a castelului, care prevede că acesta va rămâne muzeu trei ani.
Prin respectivul acordul au intrat în posesia lui Dominic de Habsburg următoarele proprietăţi: castelul, Casa de ceai regina Maria, Casa principesei Ileana, Casa administratorului, Tabernaculul Inima reginei Maria şi un teren aferent acestuia, de peste 7.500 mp, parcul castelului, de 28.000 mp, cele două lacuri din parcul castelului, cu o suprafaţă totală de 1.400 mp, şi drumul de acces, de 1.650 mp.
Decizia de restituire a fost contestată de deputatul PD Dumitru Puchianu, anul trecut în Parlament formându-se o subcomisie de anchetă parlamentară care a analizat legalitatea restituirii Castelului Bran. Potrivit raportului alcătuit de subcomisie, adoptat în septembrie 2007 de Camera Deputaţilor, restituirea castelului nu s-a făcut către toate persoanele îndreptăţite, iar actele prin care s-a făcut retrocedarea sunt lovite de nulitate absolută. Guvernul a stabilit însă că retrocedarea Castelului Bran a fost legală, deoarece unii dintre moştenitori (Alexandra Baillou şi Jerrine Habsburg Lothringen, n.r.) au renunţat la castel prin acte notariale, iar trecerea în proprietate privată a imobilului nu este neconstituţională.
Dominic de Habsburg, nepotul reginei Maria şi fiul principesei Ileana, a dobândit Castelul Bran la aproape şase decenii după ce familia sa a fost forţată de regimul comunist să părăsească ţara, pe când el avea doar zece ani.
Retrocedarea în natură a avut loc după aproape şase luni de negocieri între Ministerul Culturii şi Cultelor şi avocaţii noului proprietar, ca urmare a modificării Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv de comunişti. În forma iniţială, legea nu le-a permis urmaşilor principesei Ileana să reintre în posesia castelului în natură, chiar dacă ei au făcut o notificare în acest sens încă de acum patru ani, ci urmau să fie despăgubiţi în bani. Potrivit Ministerului Culturii, domeniul a fost estimat atunci la 25 de milioane de dolari. Legislaţia ulterioară din domeniul proprietăţii i-a îndreptăţit însă pe moştenitori să solicite retrocedarea în natură.
Pe de altă parte, avocaţii lui Dominic de Habsburg au făcut la începutul lunii decembrie 2006 o ofertă de vânzare a Castelului Bran, în valoare de 60 de milioane euro, Consiliului Judeţean Braşov. În urma acestei oferte, preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a anunţat că vrea să cumpere Castelul Bran de la Dominic de Habsburg, în acest sens urmând să acceseze un împrumut de tip leasing pe o perioadă de zece ani la o bancă austriacă, în vederea acoperirii sumei de 60 de milioane de euro cerută de proprietar.
Cu toate acestea, Ministerul Culturii şi Cultelor s-a opus, considerând că suma este foarte mare. Ulterior, Dominic de Habsburg a retras oferta făcută şi a anunţat că a angajat firma americană de investiţii private Baytree Capital Associates, care va elabora un plan strategic de dezvoltare a Castelului Bran, în vederea promovării şi vinderii proprietăţii.
Castelul Bran, a cărui primă atestare documentară datează din noiembrie 1377, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din România. El atrage turişti străini mai ales datorită faptului că este asociat cu numele lui Dracula - faimă ce i se trage de la romanul "Dracula" al lui Bram Stoker.
În 1920, Consiliul orăşenesc Braşov a donat castelul reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia ei la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei sale, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a deschis în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.Prin documentul de retrocedare, proprietarii trebuie să păstreze destinaţia de muzeu a Castelului Bran timp de trei ani. După expirarea acestui termen, proprietarii vor analiza posibilitatea ca Branul să rămână muzeu.