Jurnalul National a publicat in editia sa electronica de astazi un amplu articol despre Ecoul Malinului. Vi-l redam integral, cu mentiunea ca pe www.jurnalul.ro veti gasi si o ampla galerie foto realizata la fata locului de catre Gabi Boholt.
Dacă vrei să treci de la titulatura de schior de dâmb la cea de schior alpin trebuie să participi la Ecoul Mălinului, competiţie ce se ţine an de an la Buşteni, pe una dintre cele mai periculoase văi din Bucegi.
Nebunie! De ce? Păi, cum altfel să vorbeşti când o mână de oameni se adună în Munţii Bucegi pentru un concurs de schi într-un week-end ce s-a dovedit a fi cel mai călduros de la începutul anului şi până acum.
DRUMEŢIE. Degeaba te dai schior, dacă primăvara nu mergi la Ecoul Mălinului? Unde se întâmplă asta? La Buşteni, dar până să vezi valea pe care se ţine competiţia ai de trecut prin multe. Ca să ajungi pe Platoul Bucegi este obligatoriu să urci cu telecabina până la Babele. O diferenţă de nivel de 1.400 de metri, care este străbătută în numai câteva minute. Dar nu e cazul să te bucuri prea tare. De sus te aşteaptă aventura. E soare, nu bate vântul, dar când vezi cât mai ai de mers îţi dai o palmă peste frunte, îţi fixezi rucsacul în spate, legi bine schiurile de el şi o iei la pas. Nu te interesează că treci prin noroi, zăpadă sau iarbă. Important este să ajungi cât mai repede la releul Coştila, lângă care se află Valea Mălinului. Treci de Babele şi cabanele din zonă fără să le bagi în seamă şi te duci înainte, să nu înceapă concursul fără tine. În unele locuri, zăpada este moală şi trebuie să calci cu grijă, altfel te afunzi până la genunchi. Drumul este un urcuş continuu. Lucru deloc uşor, astfel că eşti nevoit ca din când în când să mai faci câte un popas. Bei o gură de apă, mănânci un sendviş, după care pleci mai departe. După două ore ajungi la releul Coştila. În stânga lui e Valea Mălinului.
ULUITOR. Toată lumea îşi trage sufletul întinsă pe o bucată de iarbă. În jos e o prăpastie atât de adâncă încât ţi-e frică să te duci pe buza ei şi să priveşti. Când afli că pe acolo se ţine concursul Ecoul Mălinului te cruceşti cu două mâini. De sus, vezi Masivul Postăvaru ca şi cum ar fi balconul vecinului de peste drum, iar Azuga şi Predeal îţi apar întinse ca într-o farfurie. Ca să vă imaginaţi despre ce e vorba, gândiţi-vă că pârtia Carp de la Sinaia, sperietoare pentru mulţi schiori, este uşoară în comparaţie cu Valea Mălinului. Şi cu toate acestea, tot se găsesc vreo 40 de temerari, schiori adevăraţi, dornici de senzaţii tari şi iubitori de sport cu adevărat extrem, care să se înscrie în concurs. Startul nu are un punct fix. Fiecare pleacă de unde vrea, iar ceea ce contează mai mult şi mai mult este impresia artistică. Cum faci virajele, câte sărituri faci peste stânci...
Nebunie! De ce? Păi, cum altfel să vorbeşti când o mână de oameni se adună în Munţii Bucegi pentru un concurs de schi într-un week-end ce s-a dovedit a fi cel mai călduros de la începutul anului şi până acum.
DRUMEŢIE. Degeaba te dai schior, dacă primăvara nu mergi la Ecoul Mălinului? Unde se întâmplă asta? La Buşteni, dar până să vezi valea pe care se ţine competiţia ai de trecut prin multe. Ca să ajungi pe Platoul Bucegi este obligatoriu să urci cu telecabina până la Babele. O diferenţă de nivel de 1.400 de metri, care este străbătută în numai câteva minute. Dar nu e cazul să te bucuri prea tare. De sus te aşteaptă aventura. E soare, nu bate vântul, dar când vezi cât mai ai de mers îţi dai o palmă peste frunte, îţi fixezi rucsacul în spate, legi bine schiurile de el şi o iei la pas. Nu te interesează că treci prin noroi, zăpadă sau iarbă. Important este să ajungi cât mai repede la releul Coştila, lângă care se află Valea Mălinului. Treci de Babele şi cabanele din zonă fără să le bagi în seamă şi te duci înainte, să nu înceapă concursul fără tine. În unele locuri, zăpada este moală şi trebuie să calci cu grijă, altfel te afunzi până la genunchi. Drumul este un urcuş continuu. Lucru deloc uşor, astfel că eşti nevoit ca din când în când să mai faci câte un popas. Bei o gură de apă, mănânci un sendviş, după care pleci mai departe. După două ore ajungi la releul Coştila. În stânga lui e Valea Mălinului.
ULUITOR. Toată lumea îşi trage sufletul întinsă pe o bucată de iarbă. În jos e o prăpastie atât de adâncă încât ţi-e frică să te duci pe buza ei şi să priveşti. Când afli că pe acolo se ţine concursul Ecoul Mălinului te cruceşti cu două mâini. De sus, vezi Masivul Postăvaru ca şi cum ar fi balconul vecinului de peste drum, iar Azuga şi Predeal îţi apar întinse ca într-o farfurie. Ca să vă imaginaţi despre ce e vorba, gândiţi-vă că pârtia Carp de la Sinaia, sperietoare pentru mulţi schiori, este uşoară în comparaţie cu Valea Mălinului. Şi cu toate acestea, tot se găsesc vreo 40 de temerari, schiori adevăraţi, dornici de senzaţii tari şi iubitori de sport cu adevărat extrem, care să se înscrie în concurs. Startul nu are un punct fix. Fiecare pleacă de unde vrea, iar ceea ce contează mai mult şi mai mult este impresia artistică. Cum faci virajele, câte sărituri faci peste stânci...
SENZAŢII TARI. Concursul nu este unul oarecare. Dovadă că până şi Florentin Nicolae, singurul schior român participant în probele masculine de la Jocurile Olimpice de la Torino, s-a prezentat. "Nu ştiam ce mă aşteaptă. Valea este foarte grea, zăpada este diferită de la o zonă la alta, dar o să mă dau", a spus sportivul înainte de concurs. După ce organizatorii strigă în stânga şi în dreapta după participanţi începe şi treaba. Primii concurenţi pleacă exact de pe creastă şi se duc la vale într-un mod halucinant. Chiar şi dacă eşti doar spectator şi tot îţi stă inimă când te uiţi. Oare cum e să participi? Ce simt oamenii ăia care coboară o pantă cu un grad de înclinare mai mare de 50%? Ce mai e în capul celor slabi, care se lovesc cu capul de stânci fără măcar să le pese? Nu e timp de răspunsuri, aşa că toată lumea care se înscrie pe lista de start pleacă şi spre vale. Aici se face diferenţa dintre schiori. Dacă vrei să-ţi demonstrezi valoarea şi să treci de la stadiul de schior de dâmb la cel de schior alpin nu ai voie să ratezi Ecoul Mălinului.
ARTIŞTI. Câţiva dintre concurenţi fac un adevărat spectacol atunci când coboară. Există chiar şi favoriţi, chiar dacă întrecerea nu este una oficială. La snowboard, de pildă, Viorel Corbu, din Buşteni, recunoscut drept unul dintre cei mai buni plăcari de pe Valea Prahovei, primeşte aplauze. Toată lumea aşteaptă evoluţia lui Florentin Nicolae, dar acesta e ezitant şi aşteaptă să vadă pe unde coboară ceilalţi concurenţi. Înaintea sa are curaj să pornească în jos Vali Dobre, din Sinaia, alt nume cunoscut printre iubitorii de munte. Coborârea cea mai tare o are totuşi o fată, Ana Damian (foto), care i-a lăsat pe toţi mască. Tipa oricum era printre favorite, ea fiind participantă şi la campionatele naţionale de schi alpin din acest an. Până la urmă coboară şi Florentin Nicolae, iar toată lumea rămâne mască la evoluţia olimpicului. "Am luat şi o trântă serioasă, dar a făcut parte din program", a spus braşoveanul, care a recunoscut că Valea Mălinului este cât se poate de grea. După ce concursul se termină, vine şi rândul spectatorilor să se împartă. Cei care au schiuri, dar şi foarte mult curaj, coboară pe traseul ce a găzduit concursul. Ceilalţi, veniţi doar pentru plajă, spectacol şi peisaj, se întorc la telecabină.
PERICOL MAXIM. Coborârea pe Valea Mălinului reprezintă o adevărată aventură. După ce se termină zăpada, eşti nevoit să mergi pe picioare vreo două ceasuri până la Cabana Gura Diham. Traseul reprezintă un coşmar. Coborâri prin locuri strâmte, atârnaţi de o cordelină, apoi căţărare pe stângă şi abia într-un final drumul prin pădure. Premiile trebuiesc date şi ele. După calcule şi dezbateri ai rău ca la Eurovision, arbitri anunţă câştigătorii. La schi alpin, proba masculină este câştigată de Marian Strămăturaru, în vreme ce la fete învingătoare a ieşit Ana Damian. "De doi ani de zile alerg să câştig Ecoul Mălinului. Sunt foarte bucuroasă", a spus bucureşteanca, aflată în culmea fericirii. La snowboard, premiile au rămas pe Valea Prahovei, Corina Grădinaru, din Sinaia, şi Viorel Corbu, din Buşteni, fiind aleşii juriului. Nici Florentin Nicolae nu a scăpat nepremiat. "Mi-au dat un premiu pentru evoluţie. Oricum, nu mă aşteptam că Valea Mălinului să fie atât de grea. Am mers două ore de la Babele până la releul Coştila cu schiurile în braţe, am schiat câteva minute, după care am coborât alte două ore printre stânci, pe un traseu foarte periculos, până la Gura Diham. Foarte bună mişcarea asta. Nu am mai trăit o astfel de experienţă", a declarat Nicolae, care a promis că va fi prezent şi la ediţia de anul viitor.
ARTIŞTI. Câţiva dintre concurenţi fac un adevărat spectacol atunci când coboară. Există chiar şi favoriţi, chiar dacă întrecerea nu este una oficială. La snowboard, de pildă, Viorel Corbu, din Buşteni, recunoscut drept unul dintre cei mai buni plăcari de pe Valea Prahovei, primeşte aplauze. Toată lumea aşteaptă evoluţia lui Florentin Nicolae, dar acesta e ezitant şi aşteaptă să vadă pe unde coboară ceilalţi concurenţi. Înaintea sa are curaj să pornească în jos Vali Dobre, din Sinaia, alt nume cunoscut printre iubitorii de munte. Coborârea cea mai tare o are totuşi o fată, Ana Damian (foto), care i-a lăsat pe toţi mască. Tipa oricum era printre favorite, ea fiind participantă şi la campionatele naţionale de schi alpin din acest an. Până la urmă coboară şi Florentin Nicolae, iar toată lumea rămâne mască la evoluţia olimpicului. "Am luat şi o trântă serioasă, dar a făcut parte din program", a spus braşoveanul, care a recunoscut că Valea Mălinului este cât se poate de grea. După ce concursul se termină, vine şi rândul spectatorilor să se împartă. Cei care au schiuri, dar şi foarte mult curaj, coboară pe traseul ce a găzduit concursul. Ceilalţi, veniţi doar pentru plajă, spectacol şi peisaj, se întorc la telecabină.
PERICOL MAXIM. Coborârea pe Valea Mălinului reprezintă o adevărată aventură. După ce se termină zăpada, eşti nevoit să mergi pe picioare vreo două ceasuri până la Cabana Gura Diham. Traseul reprezintă un coşmar. Coborâri prin locuri strâmte, atârnaţi de o cordelină, apoi căţărare pe stângă şi abia într-un final drumul prin pădure. Premiile trebuiesc date şi ele. După calcule şi dezbateri ai rău ca la Eurovision, arbitri anunţă câştigătorii. La schi alpin, proba masculină este câştigată de Marian Strămăturaru, în vreme ce la fete învingătoare a ieşit Ana Damian. "De doi ani de zile alerg să câştig Ecoul Mălinului. Sunt foarte bucuroasă", a spus bucureşteanca, aflată în culmea fericirii. La snowboard, premiile au rămas pe Valea Prahovei, Corina Grădinaru, din Sinaia, şi Viorel Corbu, din Buşteni, fiind aleşii juriului. Nici Florentin Nicolae nu a scăpat nepremiat. "Mi-au dat un premiu pentru evoluţie. Oricum, nu mă aşteptam că Valea Mălinului să fie atât de grea. Am mers două ore de la Babele până la releul Coştila cu schiurile în braţe, am schiat câteva minute, după care am coborât alte două ore printre stânci, pe un traseu foarte periculos, până la Gura Diham. Foarte bună mişcarea asta. Nu am mai trăit o astfel de experienţă", a declarat Nicolae, care a promis că va fi prezent şi la ediţia de anul viitor.
No comments:
Post a Comment