Proiecte compromise la Luna Ses si la Borsa

Autoritãtile locale din judetele Satu Mare si Maramures sunt îngrijorate de faptul cã firma greceascã Efklidis, executantul proiectului Luna Ses-Borsa, n-a efectuat nicio lucrare, iar bugetele locale ale celor douã localitãti au angajat credite bancare pentru investitii.

Proiectul Luna Ses-Borsa, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, prevede constructia a douã statiuni turistice: Luna-Ses, în judetul Satu Mare, si Borsa (foto), în judetul Maramures. Ambele statiuni ar trebui sã beneficieze, conform proiectului, de pârtii de schi, locuri de cazare, telescaune si instalatii de zapada artificiala. Licitatia a fost câstigatã de firma Efklidis din Grecia, termenul de finalizare a lucrãrilor fiind 31 decembrie 2007. Remus Stetco, primarul orasului Borsa, afirmã cã investitia nu are cum sã fie executatã în termenii contractului, deoarece firma elenã n-a fãcut absolut nimic. "Proiectul de refacere a fostei zone miniere Borsa îl putem considera compromis în acest moment, iar împrumuturile bancare nu fac altceva decât sã dezechilibreze bugetul local cu investitia care are fi trebuit sã se gãseascã în stadiu terminal. Din anul 2003 si pânã acum firma Efkilidis a miscat cu buldozerul un morman de pãmânt pe un deal, dupã care a renuntat sã mai continue lucrãrile", a spus Remus Stetco. La rândul sãu, prefectul de Maramures Gyongyike Bondi considerã cã situatia proiectului Luna Ses-Borsa e tragicã, iar posibilitatea pierderii finantãrii proiectului din cauza executantului e destul de mare, pentru cã n-a fost respectat termenul de executie. Firma Efklidis a încheiat contractul cu statul român în termeni care n-ar putea fi reziliati decât prin decizia finantatorului principal. Autoritãtile române urmeazã sã analizeze la Bruxelles, cu membrii Comisiei Europene, situatia proiectului. Remus Stetco, primarul orasului Borsa a precizat cã o mare parte din vinã pentru modul si termenele care au fost încheiat contractele de executie pentru cele douã investitii o poartã, de fapt, functionarii români care au acceptat conditiile firmei grecesti fãrã a se gândi la pierderile care le-ar putea provoca ratarea investitiei. Guvernul român participã la proiect cu suma de 5 milioane euro, iar autoritãtile locale, cu câte 1,6 milioane euro. Cele douã proiecte turistice ar fi trebuit sã creeze cel puþin 4.000 de locuri de muncã.