Un nou caz Cernobal?

Ucraina si statele învecinate, Republica Moldova si Belarus, se confruntã cu o situatie ecologicã gravã, generatã nu numai de catastrofa nuclearã de la Cernobîl, potrivit unui raport al OSCE, publicat în cursul acestei sãptãmâni la Praga si citat de AFP. În Ucraina, circa 2,5 milioane de tone de arme, munitii si deseuri militare din perioada sovieticã sunt în pãrãsire, iar patru centre de depozitare constituie surse de reziduuri radioactive, potrivit raportului intitulat "Mediu si securitate: transformarea riscului în cooperare". Între cinci si zece la sutã dintre depozitele militare ucrainene "au nevoie de reparatii majore", potrivit raportului, care aminteste de seria de explozii accidentale survenite în perioada 2004-august 2006, în arsenalul de la Novobohdanivka (sud). În Belarus, "cea mai gravã problemã de mediu o constituie lichidarea armelor si munitiilor, inclusiv a materialelor toxice sau radiocative" din epoca fostei URSS, conform raportului. În aceastã tarã, zonele militare ocupau în perioada sovieticã 300.000 de hectare, dintre care 200.000 de pãdure. "Mai multe terenuri nu au mai fost de atunci utilizate în scopuri militare, lãsând autoritãtilor locale provocarea de a depolua" terenurile îmbibate cu petrol sau zone iradiate puternic cu unde electromagnetice. Si Republica Moldova trebuie sã rezolve problema mostenirii militare, formatã din circa 20.000 de tone de arme si munitii stocate la gara din Cobasna, în Transnistria. O eventualã explozie a acestor depozite, care nu pot fi transportate, ar provoca "un dezastru ecologic si uman", potrivit raportului. Situatia rãmâne similarã si în cazul deseurilor industriale. Expertii au inventariat 8.000 de tone de pesticide expirate în Belarus si circa 20.000 de tone în Ucraina, dintre care 11.000 de hexaclorobenzen (HCB) si 2.000 de DDT, "periculoase pe termen lung pentru mediu si sãnãtate". În Ucraina, majoritatea celor 6.000 de centre de depozitare, "în general clãdiri inadecvate, cu mãsuri de supraveghere precare si a cãror stare se degradeazã", nu au registru. Republica Moldova, unde existã peste un milion de tone de deseuri industriale, trebuie sã administreze 8.000 de tone de reziduuri toxice, adesea stocuri ilegale care contribuie la poluarea solului si a apei, potrivit OSCE. În Belarus, numãrul mare de deseuri miniere din regiunea Soligorsk provoacã o salinizare a solului pe o suprafatã de 15 kilometri pãtrati si o adâncime de circa 100 de metri, cu riscuri de contaminare a râului Pripiat. Calitatea apei este în general problematicã în cele trei tãri, potrivit raportului. În Ucraina, circa 39 la sutã dintre apele utilizate sunt poluate de industriile grele si un sfert "nu sunt deloc tratate". În Republica Moldova, peste jumãtate din rezervele subterane sunt poluate "dincolo de toate normele" acceptabile, care sunt adesea depãsite de apele contaminate cu amoniac, nitrati, fenoli sau produse petroliere. Odatã cu destrãmarea URSS, "o serie de pagube produse asupra mediului s-au diminuat, însã altele s-au accentuat" din cauza mãsurilor de control permisive si exploatãrii crescute a rezervelor naturale, continuã raportul. Înãsprirea reglementãrilor în noile state membre ale Uniunii Europene a provocat o crestere a traficului cu deseuri provenind din Slovacia si Ungaria. Obiectivul acestui raport este acela de a "ajuta tãrile respective sã identifice cele mai periculoase puncte si sã îsi dea seama de riscuri", a declarat Bernard Soy, oficial care se ocupã de probleme de mediu în cadrul OSCE.