Le-a confiscat blogosfera - preluare de pe www.ciutacu.ro

Pana acum cateva luni de zile, putini erau ziaristii cu nume care sa-si fi facut bloguri. Rarele exceptii erau privite, din cauza unei impartiri pe care la inceput n-am reusit s-o pricep, ca niste ciudatenii. Erau niste intrusi in asa-numita blogosfera, loc unde performau, in felul lor, tot soiul de personaje cvasianonime, aureolate de fantasticele "performante" de a acumula ceva trafic de pe urma unor postari cu pretentii de analize politice, combinate cu filosofii de cartier privind moartea presei scrise, trucurile IT-ului si suficient pornache. Comanescu si Tolontan au fost doi dintre pionierii care, dupa ce s-au realizat in media, au simtit nevoia sa faca performanta si-n blogosfera. Priviti pe sub sprancene de micutii cercopiteci a caror viata se-nvarte, de obicei, intre laptop si berariile ieftine din mall, s-au impus fara prea mari eforturi in aceasta piata.Succesul lor si, probabil, trendul i-au incurajat si pe alti oameni, ziaristi profesionisti, care n-au avut nevoie-n viata de recunoasterea colegelor de grupa de la "particular" si nici de banii babacilor ca sa atraga atentia asupra lor. Asa ca, treptat, o sumedenie de nume consacrate-n mica si meschina lume a presei autohtone si-au facut bloguri. Marea lor majoritate, infinit mai ancorate-n realitate si mai bine scrise decat cele ale acneicilor tarzii, stresati de faptul ca n-au reusit sa se angajeze-n media si s-au facut mazgalitori de imunditati pe Net.Ce mai freamat, ce mai zbucium s-a declansat in blogosfera! Animati de comandantul lor, un pusti teribilist care-si "traieste" gloria efemera injurandu-l pe Mircea Badea, ciupind informatii de la locul sau de munca si postandu-le cu o aura de descoperitor al apei calde pe propriul blog, au inceput sa urle ca din gura de sarpe ca oligarhii din media au dat ordin arcasilor din dotare sa le invadeze propria blogosfera. Dincolo de faptul ca-i macina adanc faptul ca (inca) putinii bani care circula pe bloguri s-ar putea imparti la mai multi, iar criteriile de alocare a cascavalului s-ar putea sa se cam transforme intr-un mod profund defavorabil lor (uneori, gramatica e importanta), marea tristete a lor e ca - saracutii - nici aici, in mandrul si atat de cuprinzatorul www, nu se vor mai putea recomanda drept jurnalisti. Asa cum a facut-o paltonarul-sef, plecat in muntii patriei imbracat ca pe Lipscani, care s-a dat ziarist, nu blogger, ca sa-i convinga pe salvamontisti sa-l duca mai repede la spital...

Vremea la munte

SAMBATA:
Vremea va fi in general instabila. Cerul va prezenta innorari temporare si indeosebi dupa-amiaza si la inceputul noptii vor fi averse, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului ce pot lua aspect de vijelie si izolat grindina. Pe arii restranse cantitatile de apa vor depasi 25...30 l/mp. Temperatura aerului se va mentine la valori comparabile cu cele din intervalul precedent.
DUMINICA:
Vremea se va mentine in general instabila. Cerul va prezenta innorari si pe arii extinse vor fi averse, descarcari electrice, conditii de grindina mai frecvent dupa-amiaza si la inceputul noptii, indeosebi in Carpati Occidentali si Meridionali. Vantul va prezenta intensificari temporare, mai ales in timpul ploilor. Regimul termic se va mentine ridicat, iar temperatura aerului va avea valori comparabile cu cele din intervalul precedent.

Festival national de film si fotografie speologicã la Alba Iulia

Zeci de artisti fotografi si cineasti din întreaga tarã participã, începând de astazi, la Alba Iulia, la Festivalul National de Artã Fotograficã si Film "SPEO-ARTA". Festivalul se desfãsoarã în perioada 25-27 mai la Casa de Culturã a Sindicatelor din Alba Iulia si cuprinde expozitii de fotografie cu peisaje din peateri ai din expeditii speologice, proiectii de filme ai diapozitive precum ai un concurs structurat pe mai multe sectiuni de film ai fotografie speologicã. Evenimentul se desfãaoarã sub egida Federatiei Române de Speologie, fiind organizat în parteneriat de asociatiile speologice "Trascãu-Corp" ai "Albamont", iar finantarea este asiguratã de Consiliul Local Alba Iulia. În programul festivalului sunt incluse ai excursii de documentare pentru participanti în aria protejatã "Calcarele de la Ampoita", rezervatie aflatã în custodia ATE "Trascãu Corp". De asemenea, la Ampoita va avea loc un concurs de alpinism ai escaladã, precum ai o degustare de produse traditionale. Festivalul National de Artã Fotograficã ai Film "SPEO¬ARTA" a ajuns la cea de-a XXVII-a editie, ultimele douã editii fiind organizate la Alba Iulia.

Romexpo pregãteste prima editie a Târgului de Turism al Bucovinei

Primul Târg de Turism al Bucovinei, ce se va desfãsura ca parte componentã a evenimentului Anul Bucovina, promovat si organizat de societatea de Târguri si Expozitii Romexpo ai Camera de Comert, Industrie ai Agriculturã Suceava, are ca scop evidentierea potentialului turistic deosebit al zonei, a declarat George Cojocaru, presedintele Romexpo. "Continuãm, astfel, politica de implicare în organizarea de târguri si expozitii în cele mai importante zone economice ale României. Târgul, organizat cu scopul de a se cunoaate ai valorifica potentialul turistic al Bucovinei, va reuni asociatiile de turism din zonã, hotelurile, pensiunile, locurile de agrement si este destinat specialistilor în turism, agentiilor de turism din tarã ai din strãinãtate, institutiilor de învãtãmânt superior de profil, societãtilor de asigurãri, reprezentantilor ambasadelor strãine în România, oficiilor de turism externe", a precizat George Cojocaru. Târgul de Turism al Bucovinei se va desfãsura în cadrul noului complex expozitional de la Suceava, în perioada 14-16 septembrie 2007. Târgul de Turism al Bucovinei va avea o tematicã amplã, în cadrul cãreia vor fi prezentate toate formele de turism existente în zona Bucovinei: ecumenic si istoric, itinerant cu valente culturale, balnear, rural, ecoturism, de tranzit, vânãtoare si pescuit, echitatie, sporturi de iarnã, pentru congrese si reuniuni, odihnã, recreere si agrement. Conform stastisticilor Consiliului Judetean Suceava - Info Turism, în judetul Suceava existã peste 400 de structuri de primire si 9.000 de locuri de cazare. Turismul a cunoscut o dezvoltare importantã, cu accent pe turismul ecumenic, reprezentat de mânãstirile din Bucovina, monumente UNESCO. Si turismul balnear este o componentã reprezentativã, Vatra Dornei remarcându-se prin bazele de tratament ultra-moderne. La acestea se adaugã turismul ecvestru, având în vedere cã în Suceava existã douã dintre cele mai importante herghelii din România, respectiv Lucina si Rãdãuti. Turismul de odihnã, drumetiile, mountain bike-ul si sporturile de iarnã completeazã paleta de oferte turistice ale Bucovinei. Resursele turistice ale judetului Suceava mai cuprind 22 de parcuri de agrement si monumente ale naturii, 23 de rezervatii naturale si 449 de monumente istorice. "Vrem ca la acest eveniment sã fie prezenti reprezentantii marilor agentii de turism din tarã, astfel încât sã ia contact direct cu oferta turisticã a zonei Bucovina. În acest mod, agentiile vor putea discuta direct despre includerea în oferta lor a destinatiilor din aceastã zonã a tãrii. De asemenea, vrem sã avem un calendar complet al tuturor actiunilor care se desfãsoarã în judetul Suceava, astfel încât sã le putem cuprinde într-o actiune generalã de promovare a Bucovinei, în rândul marilor agentii de turism", a declarat George Cojocaru. La rândul sãu, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a arãtat cã Primãria este interesatã sã fie partener pentru promovarea acestui târg de turism. "Este prima editie si Primãria se va implica la cel mai înalt nivel. Vom continua demersurile referitoare la transferul parcului Sipote, la reabilitarea Cetãtii de Scaun si, eventual, la realizarea unei telegondole spre Cetatea de Scaun", a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Târgul va fi organizat în parteneriat cu Consiliul Judetean Suceava, Prefectura Judetului Suceava, Primãria Municipiului Suceava, Centrul Economic, Arhiepiscopia Sucevei si Rãdãutiului, Primãria Vatra Dornei, Primãria Gura Humorului, Primãria Sucevita, Asociatia Nationalã de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) Suceava, Organizatia Patronalã a Turismului Balnear din România (OPTBR), Asociatia Nationalã a Agentiilor de Turism din România (ANAT) Suceava si Asociatia pentru Turism Bucovina, Centrul de Informare Turisticã - Info Turism, Complexul Muzeal Bucovina si Ministerului pentru IMM, comert, turism si profesii liberale. Totodatã, în cadrul târgului, vor fi prezentate unele programe de dezvoltare a infrastructurii din regiune (pârtia de schi Voronet, dezvoltarea zonei Vatra Dornei). În plus, vizitatorii vor beneficia pe întreaga perioadã a târgului de un program special 'Info Tour', care va cuprinde vizite la principalele puncte turistice bucovinene, participarea la evenimente cultural artistice. Târgul de Turism al Bucovinei face parte dintr-un amplu eveniment, denumit Anul Bucovina care va începe odatã Serbãrile orasului Suceava, în iunie 2007, si se va desfãsura pe durata unui an calendaristic cu includerea tuturor actiunilor prevãzute în judetul Suceava, dintre care amintim: Festivalul medieval - Complexul muzeal Suceava, iulie 2007, Festivalul pãstrãvului - Ciocãnesti, august 2007, Târgul mesterilor populari -august 2007, Festivalul de la Cacica.

Consiliul Judetean Satu Mare nu va renunta la proiectul Luna Ses

Consiliul Judetean Satu Mare nu va renunta la proiectul privind amenajarea statiunii de schi de la Luna Ses, chiar dacã Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor va rezilia contractul cu firma greacã Efklidis, câstigãtoarea licitatiei pentru constructia statiunii.

Vicepresedintele CJ Satu Mare, Gheorghe Ciocan (foto), a declarat azi cã pânã sãptãmâna viitoare se va stabili dacã va fi sau nu reziliat contractul cu firma Efklidis. "În eventualitatea rezilierii contractului cu Efklidis, proiectul de la Luna Ses va fi continuat de Consiliul Judeþean Satu Mare si Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Locuintelor. În aceastã situatie, CJ Satu Mare va organiza licitatiile si va putea trage la rãspundere constructorul", a declarat Ciocan. Proiectul Luna Ses-Borsa, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, prevede constructia a douã statiuni turistice: Luna-Ses - în judetul Satu Mare, si Borsa - în Maramures. Ambele statiuni ar trebui sã beneficieze, conform proiectului, de pârtii de schi, locuri de cazare, telescaune si tunuri de zãpadã de-a lungul pârtiilor. Licitaþia a fost câstigatã de firma Efklidis din Grecia, termenul de finalizare a lucrãrilor fiind 31 decembrie 2007. Pânã în prezent, Efklidis a executat doar 4% din lucrãrile de la Borsa si aproximativ 13% din cele de la Luna Ses.

Accident in Austria

Un muncitor a murit si alti doi sunt grav raniti grav in urma unui accident de munca petrecut la o telecabina din Mayrhofen, in Tirolul austriac. Cabina la bordul caraie munceau cei trei barbati a cazut 40 de metri dintr-o cauza care nu a fost stabilita imediat, a precizat societatea Mayrhofner Bergbahnen. Construit in 1995, telefericul de la Penkenbahn era inchis publicului in momentul accidentului. Cei trei muncitori se instalasera la bordul unei cabine de serviciu, destinate tocmai operatiunilor de salvare a precizat societatea de exploatare. De o lungime de 2.924, telefericul are pe alocuri o panta de 74%.In septembrie 2005, noua skiori germani gasisera un mort dintr-un precedent accident al telefericului din Tyrolul austriac, la Solden. Drama a fost provocata de caderea unui container transportat de un elicopter.

Turismul românesc are nevoie de promovare externã

Sectorul turistic românesc are nevoie de campanii de promovare pe piata europeanã pentru a convinge vizitatorii strãini sã descopere aceastã destinatie, primul pas în aceatã directie fiind strategia adoptatã în acest an în cazul Sibiului, potrivit conducerii asociatie tour-operatorilor europeni. "România trebuie sã profite de integrarea în Uniunea Europeanã si de avantajele care derivã din acest statut. Numãrul de turisti strãini va creste, nu brusc, dar va creste în viitor. În primul an este mai greu. Sibiul este un prim pas. Este o destinatie bine promovatã", a declarat azi presedintele Grupului Asociatiilor Agentiilor de Turism si Touroperatorilor Europeni (ECTAA), Jan Van Steen (foto), prezent la Bucuresti cu ocazia Adunãrii Generale a asociatiei. Potrivit estimãrilor autoritãtilor române, Sibiul va înregistra în acest an circa un milion de turisti strãini, din care 500.000 în structurile de cazare. Van Steen a spus cã România nu este încã suficient de cunoscutã în Vest, fiind o destinatie nouã pentru multi europeni, obisnuiþi sã cãlãtoreascã în tãri precum Turcia, Spania sau Grecia. Potrivit presedintelui ECTAA, România trebuie sã promoveze mai ales produse care nu existã pe alte piete, cum este segmentul de spa sau turismul cultural. "Nu cred cã România poate concura pe zona de litoral, pentru cã litoral este peste tot, din Spania pânã în Grecia si Turcia", a spus Van Steen. În plus, o campanie de promovare trebuie sã continã douã elemente, respectiv prezentarea destinatiei în sine si raportul calitate-pret. "Turistii comparã preturile din diferite tãri, iar în România, unele hoteluri au tarife prea mari. Un produs turistic este un mix de elemente prin care se încearcã atragerea vizitatorilor, incluzând pretul", a afirmat Van Steen. Reprezentantul tour-operatorilor europeni a precizat cã pe piata europeanã existã o tendintã spre trecerea de la pachete turistice standard la vacante personalizate, ceea ce duce la o segmentare puternicã a ofertei. El a adãugat cã România trebuie, la rândul ei, sã creeze produse care sã respecte aceastã evolutie si sã atragã clienti pentru diferite tipuri de turism, de la cel cultural, la cel de aventurã sau city-break. Potrivit presedintelui ECTAA, în viitorul apropiat, autoritãtile române trebuie sã preia o serie de regulamente europene în domeniul turistic, referitoare printre altele la protectia consumatorilor si calitatea serviciilor, si sã le introducã în legislatia localã. "Probabil cã acest lucru nu se va întâmpla imediat, dar în urmãtorii doi ani trebuie creatã o unitate cu legislatia din vestul Europei", a spus Van Steen. ECTAA reprezintã interesele a peste 120.000 de firme de turism din UE, cu o cifrã de afaceri totalã de 250 miliarde de euro, printre membrii numãrându-se si Patronatul Asociatiei Nationale de Turism (ANAT) din România.

Cearta la hochei

Presedintele sectiei de hochei a clubului Steaua, Cristian Cârlan (foto), considerã cã presedintele FR de Hochei pe Gheatã, Janos Kurko, face "scenarii ridicole" pentru a-si justifica numirea lui Iuliu Becze ca secretar general al federatiei, funcþie pe care i-o promisese antrenorului stelist Marius Gliga. Oficialul stelist face referire la afirmatiile lui Kurko potrivit cãrora Marius Gliga nu a mai fost numit secretar general deoarece Cristian Cârlan nu a respectat o întelegere dinainte de alegeri, prin care Steaua trebuia sã-l voteze pe Janos Kurko pentru functia de presedinte al FRHG. "Janos Kurko ori e supãrat ca nu a putut sa punã presiune asupra Stelei si sã obtinã o întelegere, ori vrea pur si simplu sã-si motiveze astfel alegerea noului secretar general al federatiei. Am avut într-adevãr o discutie despre Marius Gliga, dar a fost una despre specialisti. I l-am recomandat ca pe un bun specialist, care l-ar fi putut ajuta în munca sa de presedinte, prin capacitãtile sale incontestabile. Dar nu a fost vorba despre nici o întelegere si i-am spus clar cã e o recomandare tehnicã, un sfat de care poate sã tinã seama sau nu. Nu e problema mea cã si-a mintit cluburile proprii, din Miercurea-Ciuc, promitându-le cã va avea sprijinul Stelei, dar acest scenariu picant pe care îl face e de-a dreptul ridicol", a precizat Cârlan. Acesta apreciazã drept "grave si iresponsabile" declaratiile lui Kurko. "Cred cã pânã la urmã n-a urmãrit decât puterea, iar acum, cã a obtinut-o, trece la atacuri împotriva putinilor reprezentanti ai celorlalte cluburi din tarã, care au mai rãmas în federatie (adicã patru, restul de zece fiind de la Miercurea-Ciuc). Declaratiile lui Kurko mi se par deosebit de grave si iresponsabile. Dacã pretinde cã stie fiecare cum si cu cine a votat, în conditiile în care votul este secret, asta înseamnã cã alegerile au fost compromise si deja e problematic cum a ajuns el în functia de presedinte. Cred cã forurile în drept si Adunarea Generalã ar trebui sã se sesizeze de urgentã”, a spus Cârlan. Presedintele CSA Steaua, George Boroi, îl sfãtuieste pe Kurko sã se ocupe de atributiile sale de presedinte al FRHG: "Steaua nu a fãcut si nu face astfel de întelegeri. Îi recomand domnului Kurko sã renunte la declaratii si atacuri care nu au nici un rezultat si sã se concentreze pe munca sa de presedinte al federatiei de hochei. Îi doresc succes în mandantul sãu, desi nu sunt convins cã echipa pe care si-a ales-o si oamenii cu care s-a înconjurat, reprezintã cea mai bunã optiune pentru hocheiul românesc.” Antrenorul Stelei, Marius Gliga, spune cã Janos Kurko a cãutat un pretext pentru a nu-l mai numi secretar general. "Am înteles de la Janos Kurko cã m-ar vrea ca secretar general al federatiei pentru capacitãtile mele si nu conditionat de vreo întelegere sau alta. E urât la ce s-a ajuns si consider cã ar fi fost mai corect din partea lui sã spunã pur si simplu cã are o nouã optiune, si atât”, a afirmat Gliga. Janos Kurko a declarat ieri cã Marius Gliga nu a mai fost numit în functia de secretar general, pentru cã presedintele stelist Cristian Cârlan nu si-a respectat promisiunea si l-a votat pe Eduard Panã la alegerile de vineri. "Am avut o întelegere cu Cristian Cârlan ca în schimbul votului Stelei la Adunarea Generalã sã îl propun pe Marius Gliga în functia de secretar general. Cel care a propus aceastã întelegere a fost chiar Cârlan, care apoi nu si-a respectat cuvântul si Steaua nu m-a votat la alegeri. Eu am ajuns presedinte si fãrã votul lor, dar din acel moment, întelegerea noastrã a cãzut. Eu si domnul Gliga am rãmas surprinsi de ceea ce s-a întâmplat. Mai mult nu vreau sã comentez", a afirmat Kurko. De asemenea, Kurko l-a acuzat pe Cârlan cã a fãcut "joc dublu" la alegerile de vineri, pentru a obtine functia de vicepresedinte al federaþiei. Kurko sustine cã presedintele Stelei, Cristian Cârlan, a mers la Miercurea Ciuc, cu douã zile înainte de alegeri, pentru a-i propune o coalitie împotriva vechii conduceri a federatiei, formatã din fostul presedinte Marian Negoitã si secretarul general Eduard Panã. Kurko a fost de acord ca, în schimbul celor trei voturi ale Stelei în favoarea sa la alegerile pentru functia de presedinte al FRHG, oamenii sãi sã îl voteze pe Cristian Cârlan pentru functia de vicepresedinte. De asemenea, Kurko i-a promis lui Cârlan si cã funcþia de secretar general îi va reveni antrenorului Stelei, Marius Gliga. Potrivit lui Kurko, în seara dinaintea alegerilor, Cârlan a confirmat cã cele trei voturi ale Stelei îi vor reveni patronului echipei HC Csikszereda. În dimineata alegerilor, Kurko spune cã a observat o schimbare de atitudine a presedintelui stelist, acesta spunându-i cã "a primit ordin de sus" ca unul dintre cele trei voturi sã meargã la Eduard Panã. Kurko a fost de acord si cu aceastã variantã, multumindu-se si cu numai douã voturi de la Steaua, în conditiile în care avea asigurate 15 voturi de la sustinãtorii sãi. În final, Kurko a fost ales presedinte cu 18 voturi, fatã de 14 primite de Eduard Panã, dar spune cã a constatat cã de fapt nu a primit niciun vot de la Steaua. Cristian Cârlan a fost ales vicepresedinte al FRHG cu 23 de voturi, alãturi de directorul Directiei Judetene de Sport Harghita, Andrei Csiki, care a primit 24 de voturi. Ceilalti doi candidati la functia de vicepresedinte, Andrei Nica si Mircea Copaci au primit câte 16, respectiv un vot.

Nasule, maria ta

Cel mai mare betiv din istoria transporturilor romane a zis sa faca si el ceva cu care sa ramana in amintirea romanilor. Cum ii este imposobil sa dezvolte actuala infrastructura, ministrul transporturilor, Ludovic Orban (foto), a anuntat cã a semnat azi ordinul prin care aprobã majorarea de la 1 iunie cu 7% a tarifelor la biletele de cãlãtorie pe calea feratã. CFR Cãlãtori a propus Ministerului Transporturilor, sãptãmâna trecutã, sã aprobe majorarea preturilor biletelor, la începutul lunii iunie, cu 7,1%. Cea mai recentã majorare a tarifelor a fost operatã la începutul anului. Cresterea tarifelor necesitã avizul Ministerului Transporturilor si al Ministerului Finantelor, procedurã care poate dura 1-2 luni. Guvernul a adoptat, în luna august a anului trecut, o ordonantã de urgentã prin care a stabilit cã tarifele aplicate de operatorii de transport feroviar public de cãlãtori vor fi majorate trimestrial cu un procent de cel mult 7% peste nivelul inflatiei de la ultima rectificare a preturilor biletelor. In aceste conditii, pentru transportul la munte, va recomandam sa luati legatura cu Nasu.

Vremea la munte

Vineri
Vremea va fi in general instabila. Cerul va prezenta innorari temporare si vor fi averse, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului ce pot lua aspect de vijelie si izolat grindina, mai frecvent dupa-amiaza si in prima parte a noptii. Cantitatile de apa vor depasi izolat 25 ... 30 l/mp. Temperatura aerului nu va avea variatii importante.
Sambata
Vremea va fi in general instabila. Cerul va prezenta innorari temporare si indeosebi dupa-amiaza si la inceputul noptii vor fi averse, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului ce pot lua aspect de vijelie si izolat grindina. Pe arii restranse cantitatile de apa vor fi mai insemnate. Temperatura aerului se va mentine la valori comparabile cu cele din intervalul precedent.
Duminica
Vremea se va mentine in general instabila. Innorarile vor fi accentuate si pe arii extinse vor fi averse, descarcari electrice, conditii de grindina mai frecvent dupa-amiaza si la inceputul noptii indeosebi in Carpati Occidentali, Meridionali si de Curbura. Vantul va prezenta intensificari temporare, mai ales in timpul ploilor. Regimul termic se va mentine ridicat si vor fi valori comparabile cu cel din intervalul precedent.

Erik Zabel recunoaste cã s-a dopat în 1996

Rutierul german Erik Zabel (foto), aflat sub contract cu formatia Milram, a recunoscut astazi cã s-a dopat în 1996, atunci când evolua pentru echipa Telekom. Zabel, în vârstã de 36 de ani, este primul rutier aflat în activitate, fost component al echipei Telekom, care recunoaste cã s-a dopat. "M-am dopat cu EPO în 1996, dar m-am oprit dupã o sãptãmânã din cauza efectelor secundare. A fost singura mea experientã cu dopajul de-a lungul carierei", a declarat Zabel, cu lacrimi în ochi, la Bonn, în cadrul unei conferinte de presã a echipei T-Mobile. Rutierul, care evolueazã la Milram din 2005, a câstigat patru ediþii ale cursei Milan-San Remo si a terminat de sase ori pe primul loc în clasamentul de etapã la Turul Frantei. Zabel, vicecampion mondial în 2006, este cel mai titrat rutier aflat în activitate, cu 194 de victorii. Fostul sãu coleg, Rold Aldag, actual manager general la T-Mobile, a recunoscut cã s-a dopat începând din1995 si pânã în 2002: "Îmi cer scuze, am mintit spunându-mi cã nu pot fi prins".

Proiecte compromise la Luna Ses si la Borsa

Autoritãtile locale din judetele Satu Mare si Maramures sunt îngrijorate de faptul cã firma greceascã Efklidis, executantul proiectului Luna Ses-Borsa, n-a efectuat nicio lucrare, iar bugetele locale ale celor douã localitãti au angajat credite bancare pentru investitii.

Proiectul Luna Ses-Borsa, în valoare de aproximativ 15 milioane de euro, prevede constructia a douã statiuni turistice: Luna-Ses, în judetul Satu Mare, si Borsa (foto), în judetul Maramures. Ambele statiuni ar trebui sã beneficieze, conform proiectului, de pârtii de schi, locuri de cazare, telescaune si instalatii de zapada artificiala. Licitatia a fost câstigatã de firma Efklidis din Grecia, termenul de finalizare a lucrãrilor fiind 31 decembrie 2007. Remus Stetco, primarul orasului Borsa, afirmã cã investitia nu are cum sã fie executatã în termenii contractului, deoarece firma elenã n-a fãcut absolut nimic. "Proiectul de refacere a fostei zone miniere Borsa îl putem considera compromis în acest moment, iar împrumuturile bancare nu fac altceva decât sã dezechilibreze bugetul local cu investitia care are fi trebuit sã se gãseascã în stadiu terminal. Din anul 2003 si pânã acum firma Efkilidis a miscat cu buldozerul un morman de pãmânt pe un deal, dupã care a renuntat sã mai continue lucrãrile", a spus Remus Stetco. La rândul sãu, prefectul de Maramures Gyongyike Bondi considerã cã situatia proiectului Luna Ses-Borsa e tragicã, iar posibilitatea pierderii finantãrii proiectului din cauza executantului e destul de mare, pentru cã n-a fost respectat termenul de executie. Firma Efklidis a încheiat contractul cu statul român în termeni care n-ar putea fi reziliati decât prin decizia finantatorului principal. Autoritãtile române urmeazã sã analizeze la Bruxelles, cu membrii Comisiei Europene, situatia proiectului. Remus Stetco, primarul orasului Borsa a precizat cã o mare parte din vinã pentru modul si termenele care au fost încheiat contractele de executie pentru cele douã investitii o poartã, de fapt, functionarii români care au acceptat conditiile firmei grecesti fãrã a se gândi la pierderile care le-ar putea provoca ratarea investitiei. Guvernul român participã la proiect cu suma de 5 milioane euro, iar autoritãtile locale, cu câte 1,6 milioane euro. Cele douã proiecte turistice ar fi trebuit sã creeze cel puþin 4.000 de locuri de muncã.

Dentistul nu mai sperie pe nimeni

Multi fug de dentist ca dracu de tamaie, dar se pare ca vorba asta nu e altceva decat o reclama proasta facuta pe nedrept stomatologilor. Durerile dentare sunt cele mai chinuitoare, dar cu greu mi-a venit sa ma las plecat spre dentist. Cum s-a intamplat? Sambata trecuta, durere mare de masea. Beau repede o palinca, sa imi treaca. Degeaba. Durerea era atat de puternica incat imi dadeau lacrimile. Si beam palinca degeaba. Mai rau ca un betiv. Duminica, durerile reapar. Din nou palinca. Din ce in ce mai multa palinca. Dar degeaba. Durerile continua, iar eu continui sa beau palinca. Ma simt prost si ajung sa beau pe ascuns. In baie, pe hol, in timp ce vorbesc la telefon sau pe balcon. Degeaba. Durerea nu dispare. Si vine luni. Farmacie, algocalmin, nurofen forte. Dureri, iau pastile, trece, dar dupa ce mananc durerea apare din nou. Imi vine sa dau cu capul de masa. Ajung acasa, beau o palinca, durerea se mai duce. Apar doua mistere: ori am schimbat palinca, ori palinca isi face efectul numai in combinatie cu medicamentele. Marti imi iau inima in dinti, dau peste un dentist si ma programez pentru seara asta. Pana sa ajung la cabinet, alte crize de masea, rezolvate cand cu palinca, cand cu medicamente. Si cand sa plec la cabinet, a dracu durere a disparut. Ce sa fac acum? Sa beau o palinca? Nu am de ce. Mananc ceva pe drum, ca sa ma doara. Si ma doare, dar cand ajung pe scaunul stomatologului imi trece. Fara sa beau palinca. Imi baga el o sarma prin gura si durerea reapare. Dar ce fel apare? Ingrozitor de tare. Si ma duc si imi fac o radiografie, ma intorc cu ea, urc pe scaun si urmeaza anestezia. Suna inspaimantator, dar nu e deloc asa. Trei intepaturi si nimic care sa doara. Apoi incepe lucrarea. Imi intra in gura tot felul de chestii, imi ies aceleasi chestii, care din cand in cand mai pescuiesc niste resturi dintr-o masea. Am vazut si un nerv, deci n-o sa mai fiu nervos. Cand stomatologul spune: "Gata, asta e tot!" imi vine sa intreb: "Si cand o sa ma doara?". Dar ma abtin pentru ca sunt convins ca dentistul nu mai sperie pe nimeni.

Ce se intampla?

Ziua de azi a fost una dominata de intrebari cu privire la un accident similar cu cel de la Cernobil. Pe internet au circulat tot felul de mesaje. Va redam mai jos unul dintre ele, sfatuindu-va, pana la lamurirea situatie, sa luati lucrurile foarte in serios.

"Un al doilea reactor nuclear a explodat la o atomocentrala in Cecenia dupa ce primul a explodat saptamana trecuta. Stirea este tinuta sub tacere de autoritati, dupa bunul obicei (vezi Cernobal care s-a anuntat dupa 2 saptamani). Date fiind directia vantului trebuie sa se evite cat mai mult deplasarea in aer liber, sa se evite in TOTALITATE ploaia, a nu se consuma verdeturi sau apa de la chiuveta. Da mai departe la cunostiinte, mai ales cei cu copii mici sau FEMEI INSARCINATE. Noi am fost anuntati in cadrul companiei dintr-o sursa considerata 99.99999% sigura. Repet, nu este o gluma"

Un nou caz Cernobal?

Ucraina si statele învecinate, Republica Moldova si Belarus, se confruntã cu o situatie ecologicã gravã, generatã nu numai de catastrofa nuclearã de la Cernobîl, potrivit unui raport al OSCE, publicat în cursul acestei sãptãmâni la Praga si citat de AFP. În Ucraina, circa 2,5 milioane de tone de arme, munitii si deseuri militare din perioada sovieticã sunt în pãrãsire, iar patru centre de depozitare constituie surse de reziduuri radioactive, potrivit raportului intitulat "Mediu si securitate: transformarea riscului în cooperare". Între cinci si zece la sutã dintre depozitele militare ucrainene "au nevoie de reparatii majore", potrivit raportului, care aminteste de seria de explozii accidentale survenite în perioada 2004-august 2006, în arsenalul de la Novobohdanivka (sud). În Belarus, "cea mai gravã problemã de mediu o constituie lichidarea armelor si munitiilor, inclusiv a materialelor toxice sau radiocative" din epoca fostei URSS, conform raportului. În aceastã tarã, zonele militare ocupau în perioada sovieticã 300.000 de hectare, dintre care 200.000 de pãdure. "Mai multe terenuri nu au mai fost de atunci utilizate în scopuri militare, lãsând autoritãtilor locale provocarea de a depolua" terenurile îmbibate cu petrol sau zone iradiate puternic cu unde electromagnetice. Si Republica Moldova trebuie sã rezolve problema mostenirii militare, formatã din circa 20.000 de tone de arme si munitii stocate la gara din Cobasna, în Transnistria. O eventualã explozie a acestor depozite, care nu pot fi transportate, ar provoca "un dezastru ecologic si uman", potrivit raportului. Situatia rãmâne similarã si în cazul deseurilor industriale. Expertii au inventariat 8.000 de tone de pesticide expirate în Belarus si circa 20.000 de tone în Ucraina, dintre care 11.000 de hexaclorobenzen (HCB) si 2.000 de DDT, "periculoase pe termen lung pentru mediu si sãnãtate". În Ucraina, majoritatea celor 6.000 de centre de depozitare, "în general clãdiri inadecvate, cu mãsuri de supraveghere precare si a cãror stare se degradeazã", nu au registru. Republica Moldova, unde existã peste un milion de tone de deseuri industriale, trebuie sã administreze 8.000 de tone de reziduuri toxice, adesea stocuri ilegale care contribuie la poluarea solului si a apei, potrivit OSCE. În Belarus, numãrul mare de deseuri miniere din regiunea Soligorsk provoacã o salinizare a solului pe o suprafatã de 15 kilometri pãtrati si o adâncime de circa 100 de metri, cu riscuri de contaminare a râului Pripiat. Calitatea apei este în general problematicã în cele trei tãri, potrivit raportului. În Ucraina, circa 39 la sutã dintre apele utilizate sunt poluate de industriile grele si un sfert "nu sunt deloc tratate". În Republica Moldova, peste jumãtate din rezervele subterane sunt poluate "dincolo de toate normele" acceptabile, care sunt adesea depãsite de apele contaminate cu amoniac, nitrati, fenoli sau produse petroliere. Odatã cu destrãmarea URSS, "o serie de pagube produse asupra mediului s-au diminuat, însã altele s-au accentuat" din cauza mãsurilor de control permisive si exploatãrii crescute a rezervelor naturale, continuã raportul. Înãsprirea reglementãrilor în noile state membre ale Uniunii Europene a provocat o crestere a traficului cu deseuri provenind din Slovacia si Ungaria. Obiectivul acestui raport este acela de a "ajuta tãrile respective sã identifice cele mai periculoase puncte si sã îsi dea seama de riscuri", a declarat Bernard Soy, oficial care se ocupã de probleme de mediu în cadrul OSCE.

Drumetie in Masivul Saca

Zeci de turisti sunt asteptati la sfarsitul acestei saptamani sa viziteze cãlare sau cu caleasca, Poiana Narciselor din Masivul Saca, situat în Muntii Rodnei. Narcisele, plante ocrotite prin lege, au înflorit în urmã cu câteva zile si vor putea fi admirate cel mult douã sãptãmâni, perioadã în care Administraþia Parcului National Muntii Rodnei (APMNR) va organiza excursii de o zi sau pentru întreg week-endul. Inginerul Doina Jauca, directorul APNMR, a declarat astazi cã turistii vor putea alege plimbãri de o zi la pretul de 55 de lei sau un program de week-end la pretul de 140 de lei. Directia Silvicã Bistrita a pus la dispozitia APNMR o caleascã cu cai de la Herghelia Beclean si cinci cai din rasa Semigreu românesc pentru cãlãrie. Pentru cei care aleg programul de o zi, plecarea are loc sâmbãta la ora 9.00 de la Cabana Valea Secii situatã în localitatea Valea Vinului. Traseul va fi Valea Secii – Poiana cu Narcise – Izvorul Rosu - Valea Secii si va avea o duratã de 6-7 ore, din care 4-5 ore cãlare. În tariful de 55 de lei se asigurã calul si harnasamentul si ghid ecvestru. Programul nu include asigurarea mesei, iar participantii trebuie sã fie echipati de munte, cu gheatã waterproof, pulover si pelerinã. În eventualitatea vizitãrii unor stâne, se recomandã ca turistii sã aibã 30 – 50 de lei în afara sumei care reprezintã costul excursiei pentru a putea cumpãra sau servi unele produse traditionale. Rezervarea se poate face cu cel puþin 3 zile înainte. „În acest sfârsit de sãptãmânã, vom pratica tarife promotionale la plimbatul cu caleasca tocmai pentru cã vrem ca lumea sã audã de noi. Va costa 20 de lei pentru o persoanã, 25 de lei pentru douã si 30 de lei pentru trei persoane. Aceasta în conditiile în care închirierea unui ATV costã 80 de lei”, a declarat Doina Jauca. Poiana Narciselor din Muntii Rodnei se aflã la 1600 de metri altitudine. În urmãtoarele douã sãptãmâni, APNMR va instala un cort împreunã cu echipele Salvamont si Jandarmeria Montanã Rodna.

Claudia Kunzel îsi scoate la licitatie medalia olimpicã de aur

Sportiva Claudia Kunzel (foto), campioanã olimpicã în 2002, la Salt Lake City, cu stafeta de schi fond a Germaniei, îsi va scoate la licitatie medalia de aur, pe data de 23 iunie, la Berlin, banii obtinuti urmând a fi donati unei fundatii care ajutã copiii abuzati. "Tot aurul din lume nu cântãreste cât fericirea unui singur copil. Este extraordinar cã aceastã fundatie îi poate ajuta pe cei mai slabi si neajutorati. Pentru a da o mânã de ajutor, mã despart cu bucurie de cea mai valoroasã medalie pe care am câstigat-o", a declarat Kunzel, de asemenea medaliatã cu argint în proba de sprint a competitiei de schi fond de la Jocurile Olimpice de iarnã de la Torino, din 2006. Licitatia care se va desfãsura la Berlin, luna viitoare, va porni de la suma de 12.500 euro. Fundatia "Hansel si Gretel" a fost înfiintatã în 1997 si are ca obiect de activitate ajutorarea copiilor victime ale abuzurilor. Pentru aceastã fundatie lucreazã, printre alþii, fosta atletã Heike Drechsler, campioana mondialã la box Regina Halmich si fosta patinatoare Katarina Witt.

Ciclistul german Christian Henn a recunoscut ca s-a dopat

Fostul ciclist german Christian Henn (foto) a recunoscut, ieri, cã s-a dopat în perioada în care a evoluat pentru echipa Telekom, destãinuirea venind la o zi dupã ce si fostul sãu coechipier, Bert Dietz, a fãcut acelasi gest. Henn, în vârstã de 43 de ani, este din 2001 director sportiv al echipei ProTour Gerolsteiner, al cãrei manager este Hans-Michael Holczer. Acesta din urmã a declarat cã Henn a recunoscut cã s-a dopat. Fostul rutier german a fost sub contract cu Telekom în perioada 1995-1999, are în palmares un titlu de campion al Germaniei în 1996 si este medaliat cu bronz în proba de sosea la Jocurile Olimpice din 1988. Henn si-a încheiat cariera în 1999, dupã implicarea sa într-un scandal de dopaj. La începutul sãptãmânii, Dietz a devenit primul fost ciclist al echipei Telekom care a recunoscut cã s-a dopat în perioada 1994-1998, sub supravegherea a doi medici care au lucrat, pânã în urmã cu putin timp, la echipa T-Mobile. Aceste dezvãluiri le confirmã pe cele ale unui fost angajat al echipei Telekom care îi acuzase pe cei doi medici suspendaþi de T-Mobile si care fac obiectul unei anchete a spitalului universitar din Freiburg. Christian Henn nu este singurul fost coechipier al lui Dietz care este încã implicat în ciclismul profesionist: danezul Bjarne Riis, învingãtor în Turul Frantei în 1996, conduce formatia CSC, iar Erik Zabel se aflã sub contract cu echipa Milram. În schimb, Jan Ullrich, acuzat de implicare în afacerea Puerto, si-a încheiat cariera în luna februarie.

Ralu Filip (48 de ani) a murit

Usor-usor ne vine randul la toti. In aceasta dimineata, cum am intrat pe messenger, o colega din redactie, Alina Nasta, mi-a dat lovitura. "A mai murit unul!". Imediat am facut legatura cu Octavian Paler si m-am gandit ca a mai murit inca o somitate. Cine? "Ralu Filip". Stirea pica exact ca un traznet. Omul asta era tanar, de ce sa moara? Arata bine. "A facut infarct".

Iata stirea difuzata de Realitatea TV:

Preşedintele CNA, Ralu Filip a încetat din viaţă în această noapte, în urma unui infarct. Ralu Filip, în vârstă de 48 de ani, s-a aflat din 2002 la şefia Consiliului Naţional al Audiovizualului.
De profesie avocat, Ralu Filip (foto) a părăsit după 1991 Baroul şi s-a îndreptat către gazetărie. Timp de aproape 10 ani, din 1991 până în 2000 a lucrat la “Curierul naţional” ca jurnalist, şef de secţie, redactor-şef adjunct şi senior editor.
Ulterior a realizat o emisiune pentru postul public de televiziune. Ralu Filip a fondat şi condus Casa NATO România, o organizaţie non-guvernamentala care promovează rolul central jucat de comunitatea euro-atlantică ăn contextual mondial actual.
În ultimii ani, Ralu Filip a cochetat şi cu ideea de a intra în administraţia publică. În 2005 a declarat presei că se gândeşte să intre în competiţia electorală pentru primăria capitalei, ca independent. “De pe tuşă nu mai poţi rezolva nimic în România. Trebuie să intru în teren", spunea el atunci.

Scump, dom'le, scump!!!

CFR Cãlãtori a propus Ministerului Transporturilor, sãptãmâna trecutã, sã aprobe majorarea preturilor biletelor, la începutul lunii iunie, cu 7,1%, fãrã sã primeascã însã un rãspuns din partea institutiei. "Am transmis ministrului propunerea noastrã, de majorare cu 7,1% a tarifelor de transport, începând cu data de 1 iunie, însã pânã acum nu am primit niciun rãspuns", a spus Noaptes. Cea mai recentã majorare a tarifelor a fost operatã la începutul anului. Cresterea tarifelor necesitã avizul Ministerului Transporturilor si al Ministerului Finanþelor, procedurã care poate dura 1-2 luni. Guvernul a adoptat, în luna august a anului trecut, o ordonantã de urgentã prin care a stabilit cã tarifele aplicate de operatorii de transport feroviar public de cãlãtori vor fi majorate trimestrial cu un procent de cel mult 7% peste nivelul inflatiei de la ultima rectificare a preturilor biletelor.

Ciclistul german Rene Wolff si-a anuntat retragerea

Ciclistul Rene Wolff (foto), campion olimpic pe pistã în 2004 cu echipa Germaniei, si-a anuntat, ieri, retragerea din activitate la vârsta de 29 de ani. "Nu mai pot face fata la cel mai înalt nivel international si nu mã pot prezenta în aceste conditii la Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008", a explicat Wolff decizia retragerii. Pe lângã titlul olimpic pe echipe, Wolff a mai obtinut medalia de bronz în proba individualã de vitezã la JO de la Atena si a devenit campion mondial în aceeasi probã în 2005.

Mica Bucla

Editia din acest an a Turului Ciclistic al Romaniei se va desfasura in perioada 23 iunie - 1 iulie. Programul este urmatorul:

- 23 iunie – Prolog – Curtea de Arges (Circuit de 20 km)
- 24 iunie – Etapa I – Pitesti – Tg Jiu (Pitesti, Rm Valcea, Govora, Horezu, Tg. Jiu – 174 km)
- 25 iunie – Etapa a II-a – Tg Jiu – Deva (Tg Jiu, Petrosani, Hateg, Hunedoara – 146 km)
- 26 iunie – Etapa a III-a – Deva – Alba Iulia (Deva, Brad, Abrud, Zlatna, Alba Iulia – 141 km)
- 27 iunie – Etapa a IV-a – Alba Iulia – Sibiu (Alba Iulia, Blaj, Copsa Mica, Sibiu – 119 km)
- 28 iunie – Etapa a V-a – Sibiu – Fagaras (Sibiu, Avrig, Balea Cascada, Balea Lac, Fagaras – 115 km)
- 29 iunie – Etapa a VI-a – Brasov – Izvorul Mures (Brasov, Sf. Gheorghe, Baile Tusnad, Miercurea Ciuc, Izvorul Mures – 138 km)
- 30 iunie – Etapa a VII-a – Toplita – Piatra Neamt (Toplita, Tulghes, Grintesti, Bicaz, Piatra Neamt – 131 km)
- 1 iulie – Etapa a VIII-a – Piatra Neamt – Botosani (Piatra Neamt, Tg. Frumos, Cotnari, Harlau, Botosani – 164 km)

Ivica Kostelic se da cu Fischer

O noua achizitie pentru Fischer Racing Team: Ivica Kostelic (foto) a semnat un contract pentru sezonul 07/08 cu Fischer si va concura in acest sezon cu echipament complet Fischer.

Inainte de a semna cu producatorul austriac, Kostelic a folosit schiuri Salomon.

Vacaroiu vine in ajutorul betivilor

Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) pregãteste norme prin care sã facã functional cadrul legislativ privind magazinele duty-free si sã clarifice aspectele legate de posibilitatea reînfiintãrii acestora la granitele terestre cu tãrile din afara UE. "Legea de respingere a Ordonantei privind comercializarea mãrfurilor în regim duty-free si duty-paid, aprobatã de Parlament si promulgatã sãptãmâna trecutã de presedintele interimar Nicolae Vãcãroiu, nu contravine normelor europene, dar este nevoie de dispozitii tranzitorii, de norme care sã facã functionalã legislatia privind duty-free. Prin norme clarificãm aspecte legate de posibilitatea reînfiintãrii magazinelor duty-free, pe granitele non-UE, cu Ucraina, Serbia si Republica Moldova. Astfel, vor putea sã rãmânã 32 de magazine, dacã mai vor", au explicat sursele citate. Ministrul Economiei si Finanþelor, Varujan Vosganian, a declarat, sãptãmâna trecutã, cã va analiza împreunã cu expertii din Finante prevederile legii prinvind duty-free-urile si legislatia UE pentru a vedea dacã actul normativ, promulgat de presedintele interimar Nicolae Vãcãroiu, contravine normelor europene. Legea permite deschiderea duty-free-urilor pe granitele terestre, dar în relatia cu tãrile din UE nu existã frontierã din punct de vedere vamal, pentru cã este spatiu comun. Magazinele duty-free pe granita cu statele non-UE vor putea fi redeschise dupã aparitia normelor metodologice. Totodatã, vor fi închise douã magazine diplomatice, din cele trei, urmând sã rãmânã unul singur, la Clubul Diplomatilor, pentru cã legea permite functionare acestor magazine într-o singurã locatie. Sursele au mai precizat cã este nevoie si de un alt act normativ, prin care sã se stabileascã modalitatea de restituire a banilor pentru perioada în care magazinele dut-free au fost închise. Pentru fiecare an de functionare a magazinelor prin care sunt comercializate mãrfuri în regim duty-free trebuie achitatã o taxã de 10.000 de euro, autorizatiile fiind eliberate de Finante pentru cinci ani. "Cei care au plãtit taxa pentru un an si magazinele au fost închise vor primi banii înapoi corespunzãtor perioadei de nefunctionare. În noul act normativ intentionãm sã le dãm posibilitatea sã opteze dacã vor banii sau vor prelungirea autorizatie. Oricum, le vom da banii înapoi celor care aveau duty-free-uri la granitele cu Bulgaria si Ungaria, si au fost închise înainte de momentul aderãrii României la UE", au mai spus sursele. Totodatã, prin noul act normativ se va stabili cã magazinele duty-free diplomatice rãmân în locatiile în care sunt, pentru cã "Ministerul de Externe nu are alte locatii, dar aceste magazine au dreptul sã functioneze", astfel cã numãrul acestora va reveni la trei, a arãtat sursele citate. Ordonanta de urgentã a Guvernului 48/2006, privind comercializarea mãrfurilor în regim duty-free si duty-paid a fost respinsã, anul trecut, de Parlament. Ulterior, presedintele Traian Bãsescu a cerut Legislativului reexaminarea legii, apreciind cã respingerea ordonanþtei va duce la mentinerea comercializãrii mãrfurilor în regim duty-free pe teritoriul României, contravenind astfel legislatiei europene, magazinele duty-free reprezentând puncte de evaziune fiscalã. El mai sustinea cã ordonanta de urgentã privind comercializarea mãrfurilor în regim de duty-free transpune în legislatia nationalã prevederile europene în domeniul comertului duty-free, iar prin reducerea cadrului de comercializare a acestor mãrfuri, se asigurã un control eficient al acestui fenomen. Cu toate acestea, atât Camera Deputatilor, cât si Senatul au mentinut decizia de respingere a Ordonantei. Actul normativ prevedea cã magazinele duty-free de la punctele de trecere a frontierei terestre sau navale vor fi obligate sã îsi înceteze activitatea în cel mult 90 de zile, iar spatiile comerciale de acest tip din aeroporturile internationale vor functiona numai cu autorizatia Ministerului Finantelor, eliberatã pe cinci ani. Ordonanta permitea magazinelor duty-free amplasate în punctele de trecere a frontierei de stat terestre sau navale sã îsi continue activitatea numai pânã la lichidarea stocurilor existente, dar nu mai mult de 90 de zile de la data publicãrii ordonantei în Monitorul Oficial. Ca o consecintã a ordonantei, din acest an, comercializarea mãrfurilor în regim duty-free ar fi fost permisã doar în magazinele amplasate în aeroporturile internationale, pe fluxurile de plecãri externe, în magazinele diplomatice, precum si la bordul aeronavelor care efectueazã curse externe, dar numai pentru persoanele care cãlãtoresc într-o tarã din afara spatiului UE. Vânzarea mãrfurilor cãtre cãlãtorii care au ca destinatie un stat membru UE se face în regim duty-paid, chiar dacã produsele sunt vândute prin magazine duty-free. Regimul duty-free permite comercializarea mãrfurilor fãrã taxe.

Conferinta Internationala de Salvare din Pestera

In perioada 15-18 mai 2007 in localitatea Aggtelek (Ungaria) s-a desfasurat a 11-a editie a Conferintei Internationale de Salvare din pestera. La invitatia omologilor din Ungaria, 3 membri ai Serviciului Judetean Salvamont-Salvaspeo Bihor (SJS-SBh) a participat la aceasta actiune, alaturi de colegi din 14 tari din Europa si America de Nord.
In cadrul simpozionului stiintific aflat pe ordinea de zi a Conferintei, a fost prezentata lucrarea “Managementul accidentatului cu politraumatisme in timpul salvarilor de pestera” sustinuta de dr. Hadrian Borcea, aici in medic coordonator salvamont, Lucian Nistor, director tehnic si Pinter Istvan, presedinte ASM Bihor.
Lucrarea a facut o paralela intre 3 accidente speologice majore in care SJS-sBh a intervenit: accidentele din 2004 si 2005 din “Pestera Valea Rea” ( Muntii Vladeasa) si accidentul din 2004 din avenul din Dealul Somleului ( “Craterul”de la Betfia).
S-au scos in evidenta principalele aspecte legate de managementul victimei cu politraumatisme in timpul salvarilor de durata, metodele si protocoalele medicale aplicate precum si aspecte specifice, in special cele legate de hipotermia cauzata de mediul speleal( temperaturi scazute si umiditate ridicata).
Pentru rolul determinant avut in actiunea de salvare din ”Pestera Valea Rea” din 2004, actiunea prezentata in detaliu de mass-media locala, nationala si chiar internationala, si unde speologul accidentat, reamintim, era cetatean maghiar, dr. Hadrian Borcea a primit medalia comemorativa din partea Serviciului de Salvare din pestera din Ungaria. Aceasta distinctie a mai fost acordata numai altor 3 personalitati marcante din acest domerniu din Franta, Italia si Ungaria.
In continuarea Conferintei, discutiile s-au axat pe cateva domenii principale de interes general: finantarea actiunilor de salvare din pestera, metode de alarmare, logistica si derularea operatiunilor de anvergura ce implica resurse umane si materiale importante, tehnici si echipamente utilizate, metode de educatie si prevenire a accidentelor montane si a celor speologice in particular.
Ca urmare a discutiilor avute cu participantii din celelalte tari, in special cele din din Europa, s-a putut concluziona ca cel mai eficient sistem de salvare din pestera este sistemul integrat, respectiv un sistem care inglobeaza atat salvarea montana de exterior cat si salvarea din subteran, ca o parte specializata a salvarii montane.
Aceasta situatie, aplicata si in judetul Bihor, este intalnita si in tari ce au atat o indelungata traditie a turismului montan cat si importante areale endocarstice ( Italia, Croatia, Slovenia, etc).
Pe langa aspectele teoretice prezentate, a avut loc si o demonstratie practica a tehnicilor de salvare folosite in prezent. De asemenea participantii au putut vizita o serie de pesteri din Parcul National Aggtelek: Baralda, Aggtelek, Tapolca.
Unul din rezultatele semnificative ale acestei importante Conferinte, il reprezinta faptul ca s-au trasat liniile directoare vizand posibilitatile si procedura prin care se va putea solicita si ajutorul serviciilor specializate din tarile vecine, in cazul producerii unor accidente speologice majore, actiuni care se incadreaza perfect in conceptul de cooperare si colaborare regionala transfrontaliera, concept promovat activ de catre UE.
In concluzie putem afirma ca participarea delegatiei SJS-SBh la aceasta conferinta a fost benefica pentru salvarea speologica bihoreana si, implicit, romanaeasca, atat din punct de vedere tehnic ( schimburi de opinii, impresii, etc), prin prisma celor mai noi tehnici de salvare utilizate in prezent, cat si din punct de vedere medical, prin impartasirea experientei noastre in cazul accidentelor de pestera.
In spiritul conceptului de colaborare regionala transfrontaliera in domeniul salvarii speologice, stabilit in cadrul acestei Conferinte, se doreste realizarea, in cursul acestui an, a unui stagiu comun de pregatire intre salvatorii de pestera ai SJS-SBh si omologii lor din Ungaria.

Bancul zilei

Un alpinist neasigurat sta sa cada de pe un perete de stanca. Abia se mai tine cu o mana deasupra haului.
Se uita la cer si striga disperat:
-Doamne, e cineva acolooo ??!
Se aude o voce grava:
- Da, fiule!
- Ce sa fac, sa nu ma zdrobesc de pamant?
- Roaga-te sa-ti fie iertate pacatele si desprinde-te de stanca fara teama.
Se gandeste putzin alpinistul, apoi stiga iar:
- Altcineva mai e pe acolo ???!

Prognoza la munte

Vineri
Cerul va prezenta innorari accentuate si vor fi averse si descarcari electrice pe arii extinse in Carpatilor Occidentali si vestul Carpatilor Meridionali, unde se mentin conditii de grindina, iar cantitatile de apa vor depasi local 20...25 l/mp si izolat 40 l/mp. In restul zonei montane astfel de fenomene se vor semnala local, iar cantitatile de apa vor depasi pe arii restranse 20...25 l/mp. Vantul va sufla moderat, cu intensificari in timpul ploilor. Temperatura aerului va marca o scadere usoara.
Sambata
Vremea va fi in general instabila. Cerul va prezenta innorari accentuate si vor fi averse, descarcari electrice, intensificari ale vantului si izolat conditii de grindina in Carpatii Occidentali si Meridionali, unde si cantitatile de apa vor fi mai insemnate. In restul zonei montane innorarile vor fi temporare, iar astfel de fenomene se vor semnala pe arii restranse. Temperatura aerului va continua sa scada usor.
Duminica
Cerul va prezenta innorari in Carpatii Meridionali si de Curbura, precum si in Muntii Banatului, unde local, mai ales dupa-amiaza si seara, vor fi averse si descarcari electrice. In restul zonei montane cerul va fi temporar noros, iar ploile se vor semnala izolat. Vantul va sufla slab pana la moderat. Temperatura aerului va avea valori usor mai ridicate decat cele din intervalul precedent.

Nan o asteapta pe Simona Gherghe

Caravana Antenei 1 va ajunge duminica, 20 mai, la Brasov. Seara, de la ora 20:30, este programat un concert ce ii va avea drept prezentatori pe Simona Gherghe (foto stanga), Dr. Andrei, Dana Savuica si Aniela Petreanu. Pe scena vor urca baietii de la Directia 5, Akcent si DJ Project. Cel mai bucuros de spectacolul gazduit pe Piata Sfatului este campionul national en-titre la schi alpin, Ioan Nan (foto dreapta). Mare admirator al Simonei Gherghe, acesta si-a anuntat prezenta in primul rand. "Ma duc, jur. Daca vine Simona stau acolo toata ziua", a spus schiorul. La spectacol va fi prezent si Andrei Balazs, component al lotului national de sarituri cu schiurile. "Imi suna cunoscut numele asta si cred ca o sa ma duc. Imi iau prietena de mana si mergem sa dam o tura prin piata sfatului".

Alegeri la Federatia Romana de Hochei pe Gheata

Trei candidati, Marian Negoitã, Janos Kurko si Eduard Panã, s-au înscris în cursa pentru ocuparea postului de presedinte al Federatiei Române de Hochei pe Gheatã la alegerile programate maine la Bucuresti. Pentru cele douã functii de vicepresedinte s-au înscris sapte candidati: George Boroi, Andrei Csiki, Andrei Nica, Mircea Copaci, Stelian Rusu, Cristian Cârlan si Janos Kurko. Adunarea Generalã de alegeri la FR de Hochei pe Gheatã este programatã, vineri, de la ora 11.30, la hotelul Sport, din cadrul Complexului Sportiv Lia Manoliu.

Sibiu, locomotiva turismului romanesc

Încasãrile din turism vor fi puternic influentate de declararea Sibiului capitalã culturalã europeanã în 2007, în conditiile în care anul trecut cheltuielile turistilor strãini în România au depãsit pentru prima datã un miliard de euro, potrivit reprezentantilor autoritãtii centrale pentru turism.

"Sibiul va avea un impact extrem de mare asupra încasãrilor totale. Existã un interes foarte mare pentru acest oras, din partea turistilor strãini, iar numãrul vizitatorilor a crescut impresionant de la începutul anului. Practic, spatiile de cazare din Sibiu nu reusesc sã facã fatã cererilor", a declarat azi directorul general pentru Promovare din cadrul Ministerului pentru IMM, Comert si Turism, Cristina Motorga, prezentã la o conferintã în domeniul ospitalitãtii. Valoarea totalã a cheltuielilor turistilor strãini în România s-a cifrat anul trecut la 1,034 miliarde euro, fatã de 852 milioane euro în 2005. Totusi, sectorul turistic a încheiat anul cu un deficit de un milion de euro, fatã de un excedent de 102 milioane euro în anul anterior. "Anul trecut, din pãcate, am avut o balantã usor negativã, dupã ce în 2005 avusesem pentru prima datã excedent. Cred cã putem recupera în acest an, desi va fi dificil", a apreciat Motorga. Reprezentantul autoritãtii pentru turism a mentionat cã turismul românesc are nevoie de consolidarea resurselor, de training si de o mai bunã informare a turistilor români si strãini. În plus, raportul calitate-pret se mentine redus, existând diferente foarte mari între unitãtile de cazare. "Cred cã trebuie sã renuntãm la ce e vechi si sã adoptãm ce e nou", a spus Motorga. Potrivit estimãrilor fostei Autoritãti Nationale de Turism (ANT), numãrul turistilor strãini care vor vizita România în acest an ar putea creste cu 15-20% fatã de nivelul de 1,4-1,6 milioane persoane din 2005, principala destinatie fiind orasul Sibiu. Anul trecut, numãrul de vizitatori strãini înregistrati la granitã a ajuns la sase milioane de persoane, în crestere cu 3,4% fatã de 2005, potrivit Institutului National de Statisticã (INS).

Galerie foto Florentin Nicolae la Ecoul Malinului

Comunicat Ecoul Malinului

Club Alpin Ecoul Bucuresti, organizatorul Concursului Ecoul Malinului, a remis ieri un comunicat pe care vi-l redam integral:

"Dragi sponsori si parteneri media,
Editia a 9-a a concursului Ecoul Malinului s-a incheiat. Din punctul nostru de vedere, al organizatorilor, a fost un succes. Vremea a fost excelenta, zapada foarte buna, concurenti destui, privitori destui. Sarituri spectaculoase si cazaturi si mai spectaculoase ne-au tinut cu sufletul la gura. Am urmarit evolutii ale concurentilor care ne-au smuls aplauze. Festivitatea de premiere a fost cu risete si voie buna. Aceasta editie a fost plina de adrenalina si veselie.
Regretam ca o mare parte dintre voi nu ati fost sa urmariti acest veritabil spectacol de maiestrie in ale schiului si snowbordului, sint convinsa ca ati fi fost incintati.
Va multumesc in numele organizatorilor si concurentilor si va asteptam ca in 2008, la editia aniversara(nr.10) sa fiti din nou alaturi de noi.
Va pregatim un CD cu fotografii pe care il vom trimite cit mai curind impreuna cu bannerul.

Cu prietenie,
Dana Gradinaru
Vicepresedinte Alpin Club Ecoul Bucuresti

Potop la munte

Joi
Vremea va fi instabila si vor fi innorari, averse insotite de descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vantului. Cantitatile de apa vor depasi local 25 ... 30 l/mp si vor fi conditii de grindina. Temperatura aerului va avea valori usor mai mici decat cele din intervalul precedent.
Vineri
Vremea se va raci usor. Cerul va prezenta innorari accentuate si va ploua mai ales cu caracter de aversa, se vor semnala descarcari electrice si vor fi conditii de grindina pe arii extinse in Carpatii Meridionali si Orientali si izolat in restul zonei montane. Vantul va sufla in general moderat.
Sambata
Cerul va fi temporar noros si indeosebi ziua vor fi averse si descarcari electrice pe arii extinse in Carpatii Meridionali si in Muntii Banatului si izolat in rest. Vantul va sufla slab pana la moderat pe creste. Temperatura aerului va avea valori comparabile cu cele din intervalul precedent.

Accident in Bucegi

Maria Gradinaru, din Bucuresti, a suferit o fractura de glezna in Muntii Bucegi. Se afla pe Valea Bucsoiului si a cazut in gol vreo 300 de metri. In acest moment ea se afla in afara oricarui pericol, dupa ce a fost transportata cu elicopterul la Brasov, acolo unde a fost supusa unei interventii cirurgicale.

Poza zilei (Gabi Boholt - Jurnalul National)

Topaind ca o caprioara prin padurile patriei, o domnisoara a suferit o pana de pantof pe holurile Palatului Parlamentului.

Hotel de 5 stele la Sinaia

Omul de afaceri Iustin Paraschiv, care la doar 25 de ani detine compania Carmistin, cu o cifra de afaceri de peste 60 de milioane de euro, si peste 1.000 de hectare de teren în tarã, va investi mai mult de 10 milioane de euro într-un hotel de cinci stele la Sinaia. "Momentan, purtãm discutii cu mai multe lanturi internationale, pentru afilierea hotelului la unul dintre ele. Abia apoi ne vom apuca de constructie, iar asta se va întâmpla în vara anului viitor. Hotelul va avea 78 de camere si va necesita o investitie de peste 10 milioane de euro", a declarat Iustin Paraschiv. El vrea sã investeascã într-o unitate de cazare, aratând cã detine în centrul orasului Sinaia un teren "foarte valoros", de 2.500 de metri pãtrati. Potrivit lui Vlad Gheorghe Oprea, primarul orasului Sinaia, un metru pãtrat de teren în centrul orasului costã peste 1.000 de euro. "Vreau sã investesc într-un hotel de cinci stele pentru cã nu existã nici unul de aceastã categorie în Sinaia. Va avea mai multe sãli de conferintã, iar contractul cu lantul international va fi unul de management", mai spune Paraschiv. În afarã de Carmistin, firmã specializatã în distributia de materie primã pentru industria cãrnii si cu o cifrã de afaceri de peste 60 de milioane de euro în 2006, Paraschiv detine, potrivit propriilor declaratii, peste 1.000 de hectare de teren în tarã, în special în Prahova si Buzãu, dar si în apropierea Bucurestiului.

Oprea: "Telegondola va fi gata pana la 1 decembrie"

Primaria Sinaia a început saptamana trecuta lucrarile de constructie a unei telegondole asemanatoare celei din statiunea Mamaia, care va lega orasul de Cota 1.400. "Lucrarile au inceput in urma cu o saptamana si vor fi gata cel tarziu la 1 decembrie, anul acesta. Investitia in telegondola se va ridica la circa sase milioane de euro, iar banii provin de la bugetul de stat, de la bugetul local si din credite bancare facute de catre primarie", spune Oprea. Telegondola va avea 50 de cabine, fiecare dintre acestea cu o capacitate de opt locuri. "Ne-am gandit sa investim in acest proiect pentru ca avem cel mai mare domeniu schiabil din tara, la Cota 2.000. Avem un telescaun modern între Cota 1.400 si Cota 2.000, insa intre oras si Cota 1.400 aveam nevoie de un mijloc de transport, pentru ca telecabina nu poate duce mai mult de 100 de persoane pe ora. Aceasta telegondola va avea o capacitate de 2.000 de persoane pe ora", afirma primarul orasului.

Aqua Park in loc de partii, gondole sau zapada artificiala

Primaria Sinaia intentioneaza sa înceapa un parteneriat public-privat pentru constructia unui parc acvatic si a unui hotel cu circa 100 de camere, care sa fie clasificat la patru sau cinci stele, investitia in acest proiect fiind estimata la circa 10-12 milioane de euro.
"Noi venim cu terenul, care are aproximativ 2,5 hectare, iar investitorul va trebui sa construiasca aici un aqua park si un hotel de 100 de camere, care va trebui sa fie clasificat la patru sau cinci stele. Pe noi ne intereseaza în special constructia aqua park-ului, dar ne-am gândit ca va fi greu pentru un investitor sa-si recupereze banii doar din acesta, asa ca ne-am gândit sa includem în proiect si un hotel", a declarat Vlad Gheorghe Oprea, primarul orasului Sinaia.
Aqua park-ul va fi integral acoperit si va avea trei sau patru bazine, dar si restaurante si baruri. "Deja avem cinci sau sase oferte depuse de catre investitori, dar mai asteptam si altele. Vom selecta una dintre ele, iar alegerea va tine cont de experienta investitorului în acest gen de afacere si de garantiile bancare pe care acesta le are", a adaugat Oprea. Lucrarile de constructie la acest proiect vor începe în primavara anului viitor si vor dura circa un an si jumatate.

Ploi la munte

Miercuri
Desi temperatura aerului va marca o scadere usoara, vremea se mentine calda pentru aceasta data. Cerul va fi temporar noros si, local dupa-amiaza si pe arii relativ extinse noaptea, vor fi averse, descarcari electrice si conditii de grindina. Vantul va prezenta intensificari de scurta durata putand lua aspect de vijelie. Cantitatile de apa vor depasi izolat 20 ... 25 l/mp.
Joi
Vremea va fi instabila. Cerul va prezenta innorari accentuate si, pe arii relativ extinse, va ploua in aversa, se vor semnala descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vantului. Izolat cantitatile de apa vor fi mai insemnate si vor fi conditii de grindina. Valorile termice vor continua sa scada usor.
Vineri
Cerul va fi temporar noros si, indeosebi in cursul zilei, local vor fi averse, descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vantului. Temperatura aerului va marca o crestere usoara.

Caldura muta summerjib din iunie in mai.

Dupa patru editii care au adus la un loc snowboarderi, skiori si tineri pasionati de zapada si natura, SummerJib vine cu un format nou. Datorita perioadei dificile de a construi si intretine un snowpark in luna iunie cat si necesitatea de evolutie a snowparkului se schimba data si formatul evenimentului . Playgroundul propus va contine elemente distractive si spectaculoase care trezesc interesul riderilor si motivatia acestora de a demonstra abilitatile de freestyle snowboarding si imaginatia. In acest "playground" va avea loc concursul SummerJib, concurs individual de snowboard freestyle pe sesiuni la elemente sau linie de elemente. Perioada : 18-20 mai 2007. Locatie : Balea Lac la "mamelon". "Playground" SummerJib5 : big air, box-down, box-up, rail-down si wall-ride. Informatii despre program, inscriere si premii pe summerjib.ro (sursa: snowboard.ro)

Summerjib la Balea Lac

Ti-e dor de zapada? Mai poti inca sa dai o fuga la Balea Lac (foto) unde ti se pregateste pentru weekendul 18-20 mai un eveniment: SummerJib in format nou! Afla totul despre asta pe snowboard.ro la stiri si pe summerjib.ro.

Daca esti blocat in Bucuresti in weekend salvarea e la Test Point: vineri - MASHGORDON > Dresden/Germany si sambata GROOVE ORCHESTRA > Novi Sad/Serbia. Detalii la stiri.

Si daca vrei sa arati chiar mai bine ca deobicei, tricourile Substance te asteapta ca de-obicei (adica in serie mica) in magazinele Boarder's, H2O si The Kitchen din Bucuresti. In curind si pe substance.ro

Ecoul Malinului - Adevarata nebunie

Jurnalul National a publicat in editia sa electronica de astazi un amplu articol despre Ecoul Malinului. Vi-l redam integral, cu mentiunea ca pe www.jurnalul.ro veti gasi si o ampla galerie foto realizata la fata locului de catre Gabi Boholt.

Dacă vrei să treci de la titulatura de schior de dâmb la cea de schior alpin trebuie să participi la Ecoul Mălinului, competiţie ce se ţine an de an la Buşteni, pe una dintre cele mai periculoase văi din Bucegi.
Nebunie! De ce? Păi, cum altfel să vorbeşti când o mână de oameni se adună în Munţii Bucegi pentru un concurs de schi într-un week-end ce s-a dovedit a fi cel mai călduros de la începutul anului şi până acum.
DRUMEŢIE. Degeaba te dai schior, dacă primăvara nu mergi la Ecoul Mălinului? Unde se întâmplă asta? La Buşteni, dar până să vezi valea pe care se ţine competiţia ai de trecut prin multe. Ca să ajungi pe Platoul Bucegi este obligatoriu să urci cu telecabina până la Babele. O diferenţă de nivel de 1.400 de metri, care este străbătută în numai câteva minute. Dar nu e cazul să te bucuri prea tare. De sus te aşteaptă aventura. E soare, nu bate vântul, dar când vezi cât mai ai de mers îţi dai o palmă peste frunte, îţi fixezi rucsacul în spate, legi bine schiurile de el şi o iei la pas. Nu te interesează că treci prin noroi, zăpadă sau iarbă. Important este să ajungi cât mai repede la releul Coştila, lângă care se află Valea Mălinului. Treci de Babele şi cabanele din zonă fără să le bagi în seamă şi te duci înainte, să nu înceapă concursul fără tine. În unele locuri, zăpada este moală şi trebuie să calci cu grijă, altfel te afunzi până la genunchi. Drumul este un urcuş continuu. Lucru deloc uşor, astfel că eşti nevoit ca din când în când să mai faci câte un popas. Bei o gură de apă, mănânci un sendviş, după care pleci mai departe. După două ore ajungi la releul Coştila. În stânga lui e Valea Mălinului.
ULUITOR. Toată lumea îşi trage sufletul întinsă pe o bucată de iarbă. În jos e o prăpastie atât de adâncă încât ţi-e frică să te duci pe buza ei şi să priveşti. Când afli că pe acolo se ţine concursul Ecoul Mălinului te cruceşti cu două mâini. De sus, vezi Masivul Postăvaru ca şi cum ar fi balconul vecinului de peste drum, iar Azuga şi Predeal îţi apar întinse ca într-o farfurie. Ca să vă imaginaţi despre ce e vorba, gândiţi-vă că pârtia Carp de la Sinaia, sperietoare pentru mulţi schiori, este uşoară în comparaţie cu Valea Mălinului. Şi cu toate acestea, tot se găsesc vreo 40 de temerari, schiori adevăraţi, dornici de senzaţii tari şi iubitori de sport cu adevărat extrem, care să se înscrie în concurs. Startul nu are un punct fix. Fiecare pleacă de unde vrea, iar ceea ce contează mai mult şi mai mult este impresia artistică. Cum faci virajele, câte sărituri faci peste stânci...

SENZAŢII TARI. Concursul nu este unul oarecare. Dovadă că până şi Florentin Nicolae, singurul schior român participant în probele masculine de la Jocurile Olimpice de la Torino, s-a prezentat. "Nu ştiam ce mă aşteaptă. Valea este foarte grea, zăpada este diferită de la o zonă la alta, dar o să mă dau", a spus sportivul înainte de concurs. După ce organizatorii strigă în stânga şi în dreapta după participanţi începe şi treaba. Primii concurenţi pleacă exact de pe creastă şi se duc la vale într-un mod halucinant. Chiar şi dacă eşti doar spectator şi tot îţi stă inimă când te uiţi. Oare cum e să participi? Ce simt oamenii ăia care coboară o pantă cu un grad de înclinare mai mare de 50%? Ce mai e în capul celor slabi, care se lovesc cu capul de stânci fără măcar să le pese? Nu e timp de răspunsuri, aşa că toată lumea care se înscrie pe lista de start pleacă şi spre vale. Aici se face diferenţa dintre schiori. Dacă vrei să-ţi demonstrezi valoarea şi să treci de la stadiul de schior de dâmb la cel de schior alpin nu ai voie să ratezi Ecoul Mălinului.
ARTIŞTI. Câţiva dintre concurenţi fac un adevărat spectacol atunci când coboară. Există chiar şi favoriţi, chiar dacă întrecerea nu este una oficială. La snowboard, de pildă, Viorel Corbu, din Buşteni, recunoscut drept unul dintre cei mai buni plăcari de pe Valea Prahovei, primeşte aplauze. Toată lumea aşteaptă evoluţia lui Florentin Nicolae, dar acesta e ezitant şi aşteaptă să vadă pe unde coboară ceilalţi concurenţi. Înaintea sa are curaj să pornească în jos Vali Dobre, din Sinaia, alt nume cunoscut printre iubitorii de munte. Coborârea cea mai tare o are totuşi o fată, Ana Damian (foto), care i-a lăsat pe toţi mască. Tipa oricum era printre favorite, ea fiind participantă şi la campionatele naţionale de schi alpin din acest an. Până la urmă coboară şi Florentin Nicolae, iar toată lumea rămâne mască la evoluţia olimpicului. "Am luat şi o trântă serioasă, dar a făcut parte din program", a spus braşoveanul, care a recunoscut că Valea Mălinului este cât se poate de grea. După ce concursul se termină, vine şi rândul spectatorilor să se împartă. Cei care au schiuri, dar şi foarte mult curaj, coboară pe traseul ce a găzduit concursul. Ceilalţi, veniţi doar pentru plajă, spectacol şi peisaj, se întorc la telecabină.
PERICOL MAXIM. Coborârea pe Valea Mălinului reprezintă o adevărată aventură. După ce se termină zăpada, eşti nevoit să mergi pe picioare vreo două ceasuri până la Cabana Gura Diham. Traseul reprezintă un coşmar. Coborâri prin locuri strâmte, atârnaţi de o cordelină, apoi căţărare pe stângă şi abia într-un final drumul prin pădure. Premiile trebuiesc date şi ele. După calcule şi dezbateri ai rău ca la Eurovision, arbitri anunţă câştigătorii. La schi alpin, proba masculină este câştigată de Marian Strămăturaru, în vreme ce la fete învingătoare a ieşit Ana Damian. "De doi ani de zile alerg să câştig Ecoul Mălinului. Sunt foarte bucuroasă", a spus bucureşteanca, aflată în culmea fericirii. La snowboard, premiile au rămas pe Valea Prahovei, Corina Grădinaru, din Sinaia, şi Viorel Corbu, din Buşteni, fiind aleşii juriului. Nici Florentin Nicolae nu a scăpat nepremiat. "Mi-au dat un premiu pentru evoluţie. Oricum, nu mă aşteptam că Valea Mălinului să fie atât de grea. Am mers două ore de la Babele până la releul Coştila cu schiurile în braţe, am schiat câteva minute, după care am coborât alte două ore printre stânci, pe un traseu foarte periculos, până la Gura Diham. Foarte bună mişcarea asta. Nu am mai trăit o astfel de experienţă", a declarat Nicolae, care a promis că va fi prezent şi la ediţia de anul viitor.

Bodo Miller a parasit echipa SUA pentru a deveni independent

Bode Miller (foto), multiplu campion mondial si fost castigator al Cupei Mondiale, a anuntat, ieri, ca va parasi echipa americana de schi alpin, pentru a deveni "independent". Aceasta despartire, consecinta a anilor de polemici si dezacorduri, a fost confirmata de schior si de federatia americana dupa o serie de reuniuni desfasurate in cursul saptamanii trecute. "Am avut o discutie serioasa cu Bode pe tema responsabilitatilor in calitate de membru al echipei. Mai tarziu, el ne-a avertizat ca a ales sa nu se alature echipei", a afirmat secretarul general al federatiei, Jesse Hunt. "Este o decizie foarte dificila de luat. Insa voi continua sa schiez în calitate de american, sub drapelul american si voi fi mandru de acest lucru", a declarat Miller, in varsta de 29 de ani.

Galerie foto de la Ecoul Malinului

Ana Damian, castigatoare la Ecoul Malinului

Astazi a avut loc concursul de schi Ecoul Malinului, competitie ce s-a bucurat si de prezenta lui Florentin Nicolae, singurul schior roman participant in probele masculine de la Jocurile Olimpice de la Torino, din 2006. Organizatorii i-au oferit un premiu special pentru prestatia oferita. La feminin, dintre cele 6 participante, castigatoare a fost desemnata bucuresteanca Ana Damian (foto) .

Vantul pune in pericol transpotul pe cablu

Sambata
Vremea va fi calda. Cerul va fi variabil, cu innorari dupa-amiaza, cand izolat vor fi averse insotite de descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vantului. Valorile termice vor marca o usoara crestere.

Duminica
Vremea se va mentine calda. Cerul va fi variabil, cu innorari dupa-amiaza, cand izolat vor fi posibile ploi de scurta durata. Vantul va sufla slab pana la moderat. Valorile termice vor continua sa creasca usor.

Vine sau nu vine?

Ultimul schior roman participant la Jocurile Olimpice de la Torino, brasoveanul Florentin Nicolae (foto), nu a luat inca o decizie cu privire la participarea sa la concursul Ecoul Malinului, care va avea loc maine, 12 mai, la Busteni, in Muntii Bucegi, pe Valea Malinului. "Vreau sa vin prin Sinaia, cu un ATV, dar nu stiu daca de unde face rost de asa ceva. Nu vreau sa vin cu telecabina pentru ca e mult de mers pe jos", a spus Butoiasul Atomic.

Vorbe grele

1. Care este diferenta dintre cei care schiaza in Valea Dorului si cei care coboara pe Carp?
- Cei din Valea Dorului sunt schiori de damb, in vreme ce schiorii care se dau pe Carp sunt schiori alpini.
2. Barbatii se uita la Eurosport si daca alearga doua broaste testoase.
3. Sorin Anghel: Schiorii adevarati apar in Jurnalul National...
- Maria Andries: Iar cei care se dau cu punga apar in Gsp.

Escalada in Postavaru

Va punem la dispozitie o galerie foto din Masivul Postavaru. Imaginile au fost realizate de Marian Anghel, iar protagonistii sunt cei de la Alpin Club Ecoul Bucuresti.

Prognoza pentru zona montana

Vineri
Vremea se va incalzi. Cerul va fi variabil, cu innorari dupa-amiaza, cand izolat vor fi averse si descarcari electrice. In cursul noptii astfel de fenomene se vor semnala pe arii restranse in Carpatii Occidentali si in nordul Carpatilor Orientali. Vantul va prezenta unele intensificari.

Sambata
Vremea va fi calda. Cerul va fi variabil, cu innorari dupa-amiaza si noaptea, cand pe arii restranse se vor semnala averse si descarcari, cu precadere in Carpatii Occidentali. Vantul va prezenta intensificari, indeosebi in zona inalta.

Duminica
Vremea se mentine calda. Cerul va fi variabil, iar dupa-amiaza vor fi posibile ploi de scurta durata. Vantul va sufla slab pana la moderat.