Modernizarea bazelor de turism si balneare înainteazã cu greu

Cea mai mare parte dintre statiunile din judetul Cluj sunt amplasate în locuri de o rarã frumusete, dar, din pãcate, nici una nu dispune, în prezent, de dotãrile si confortul care le-ar putea situa între preferintele de vacanþe ale turistilor din tarã si din strãinãtate.
În urmã cu douã decenii, pentru statiunea Fântânele-Belis, situatã la 80 de kilometri de Cluj Napoca, a fost lansat un proiect ambitios, de anvergurã, menit sã înscrie obiectivul turistic într-un circuit national si chiar international. Mini-grupuri de turisti români sau strãini poposeau si atunci în statiune pentru sejururi scurte, dar agreabile. Turistii erau încântati de peisaj, se puteau plimba cu o trãsurã trasã de cai, iar iarna cu sania, dar si cu un vaporas si cu bãrci pe marele lac de acumulare (216 hectare), spre barajul hidrocentralei, înalt de aproape 100 de metri. Gastronomia localã fãcea casã bunã cu ospitalitatea deosebitã.
Proiectele de la Fântânele-Belis nu au mai fost finalizate, dupã decesul celui ce preconizase o modernizare structuralã a bazei turistice. Nu mai sunt nici trãsura, sania si vaporasul de pe vremuri.
Dupã 1990, statiunea a fost preluatã de lantul hotelier Unita.
Cu tipica amabilitate ardeleneascã, administratoarea mini-hotelului statiunii, Lucretia Han, spune cã turisti strãini din Ungaria, Israel sau Germania, amatori de solitudine sau îndrãgostiti de peisajul mirific, vin si azi în statiune, pentru douã sau trei zile de sejur, nu mai mult.
"Statiunea este cãutatã pentru odihnã si relaxare. Este situatã la o altitudine de 1.050 de metri, pe malul lacului Fântânele si la întâlnirea Muntilor Gilãului cu Muntii Vlãdeasa. De aici se poate ajunge, într-o drumetie ceva mai lungã, la superba Pesterã Scãrisoara, se pot face excursii pe valea Iadului, urcând spre Stâna de Vale, Pestera Piatra Ponorului, Cascada de la Rãchitele si la Pestera Ursilor. În privinta plimbãrilor pe lac, putem ruga barcagii particulari sã vã facã plãcerea unei traversãri a luciului de apã. Pe de altã parte, Belis pãstreazã si traditia folcloricã arhaicã", explicã Lucretia Han.
Statiunea montanã Bãisoara (50 km de Cluj-Napoca) rãmâne cea mai vizitatã din judetul Cluj, cu precãdere în sezonul de iarnã, care dureazã aproximativ cinci luni din an, din decembrie pânã în martie. În statiune existã o pârtie de schi, dotatã cu transport pe cablu. "Serbãrile Zãpezii", organizate anual în statiune de Palatul Copiilor din Cluj-Napoca, au sporit faima locului. Vara sunt conditii prielnice pentru pescuit. Complexul turistic din Bãisoara constituie un bun punct de plecare în drumetii spre Muntele Mare si spre Cheile Runcului. În statiune sunt si foarte multe pensiuni turistice particulare.
La Bãile Cojocna (18 km de Cluj-Napoca) sunt în curs de desfãsurare lucrãri de reamenajare, cu o finantare Phare în valoare de douã milioane de euro declara secretarul Primãriei Cojocna, Liviu Marcu. La bãile calde, amenajãrile sunt deja finalizate, la cele reci lucrãrile continuã. Refacerea sistemului de protectie a lacului si amenajarea plajei vor fi încheiate doar spre sfârsitul lunii august a acestui an, spune Liviu Marcu, precizând, totodatã, cã modernizarea unitãtii de cazare, cu restaurant, nu este inclusã în proiectul Phare. Autoritãtile locale au preluat în administrare statiunea în 2004. În sezon, la Cojocna vin multe persoane suferinde de reumatism, pentru lacurile Toroc si Mare, formate pe locul fostelor saline exploatate de romani si cunoscute pentru proprietãtile lor curative.
Un proiect de modernizare a Bãilor Someseni (4 km est de Cluj-Napoca) în valoare de 90 de milioane de euro, a fost lansat în luna mai 2008. Principalul investitor este omul de afaceri Valentin Nica, care detine o treime din statiune. Asociatia de Arhitecturã Krautloher semneazã proiectarea pentru noul ansamblu balnear. Studiile hidrologice au fost întreprinse de societatea Hidroalpina din Viena. Lucrãrile vor dura opt ani, pânã în 2010 urmând sã fie încheiat santierul de la bãile termale. Ulterior, va fi deschis cel pentru constructia unitãþilor de cazare, a unui sanatoriu si a clinicilor de recuperare, toate acestea având termenul de finalizare în anul 2015. Studiile asupra apei au evidentiat potenþialul termal al apelor de la Someseni. În 2008, bãile se aflau în paraginã, iar celebrele izvoare erau contaminate "cu de peste douã ori limita admisã, de scurgeri de la o latrinã din apropiere", potrivit fostului director al Autoritãtii de Sãnãtate, Nicolae Deleanu.
Doar de interes local au rãmas si Bãile Bãita, situate la doar un kilometru de orasul Gherla. Apele sãrate, bicarbonatate si slab sulfuroase din zonã au fost folosite încã din perioada ocupatiei romane, fiind bune pentru tratamentul bolilor de piele si al reumatismului. Bãile Bãita ar putea deveni un reper în balneologie, dar pentru aceasta este nevoie de fonduri importante pentru foarte multe si necesare dotãri.
Nici Bãile Turda, ce dateazã tot de pe vremea exploatãrii sãrii de cãtre cuceritorii romani ai Daciei, nu dispun de o bazã de tratament corespunzãtoare. Bãile nu au nici unitate de cazare, nici dotãri elementare. Localnicii vin, totusi, la Bãile Turda, chiar si în starea precarã în care se gãsesc acestea la ora actualã.
În peisajul carstic de la Cheile Turzii (sase kilometri de Turda) existã o frumoasã cabanã cu aer medieval, construitã în anul 1935. Întreaga zonã a Cheilor este o rezervatie protejatã. Având în vedere cã de cele mai multe ori amatorii de popasuri în inima naturii nu dovedesc respect pentru zona în care se aflã si lasã peste tot PET-uri, pungi de plastic si de hârtie, ori uitã focul nestins la plecare, punând în primejdie pãdurea si vegetatia, este preferabil ca în Cheile Turzii accesul sã fie controlat si permis numai în perimetre limitate. În Rezervatia Cheile Turzii se aflã peste 60 de pesteri, cele mai importante fiind pesterile Liliecilor, Morarilor, Cetãtuia Mare si Ascunsã. Urmele de locuire indicã prezenta omului în aceste pesteri încã din Paleoliticul Mijlociu. În Chei sunt ocrotite mai multe specii de plante si animale rare, dar si fluturi din familiile Eubleme, Phybalopterix, Heterogynis si Dysaukes.