Astazi, pe drumul dintre Resita si Predeal m-am gandit la Edit Miklos. Mintea m-a dus pana intr-acolo incat am inceput sa visez ca la Vancouver va da lovitura. De unde mi-a venit ideea asta? La radio era o reclama la cartea Nadia, scrisa de Ioan Chirila. Primul 10 l-a luat tot in Canada, al Montreal. Atunci mi-a venit in minte faptul ca si Miklos ar putea sa obtina prima medalie din istoria schiului alpin romanesc.
Schioarea Edit Miklos împlineşte astăzi 21 de ani. Până la această vârstă a avut timp să obţină suficiente rezultate pentru a se putea discuta despre ea ca despre o mare sportivă. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
"M-am apucat de schi ca să devin o campioană şi nu voi avea pace până nu îmi voi duce la îndeplinire acest obiectiv. Tot timpul nu mă gândesc la altceva decât la schi alpin. Părinţii mei au făcut sport şi eu sunt datoare să fac acest lucru, iar pentru mine este o plăcere să fiu pe schiuri. Sunt foarte tânără, dar trebuie să mă gândesc şi la viitorul meu, chiar dacă în România nu poţi să te îmbogăţeşti făcând schi alpin. Sper ca experienţa acumulată sezonul acesta, în etapele de Cupă Mondială şi la Campionatul Mondial de la Val d'Isčre, să mă ajute foarte mult anul viitor, la Jocurile Olimpice de la Vancouver. Cred că cel mai frumos lucru pe care poate să-l primească un sportiv este recunoaşterea celor din jur. Dacă lumea vorbeşte despre tine înseamnă că ai valoare. Personal, eu o admir foarte mult pe Anja Paerson, dar de la noi din ţară o apreciez foarte mult pe Eva Tofalvi, care a avut un sezon de excepţie în Cupa Mondială la biatlon. Îmi doresc să ajung la fel de mare ca ea, dar nu o să reuşesc acest lucru dacă nu muncesc foarte mult şi dacă nu sunt sprijinită să fac performanţă. Eram foarte fericită dacă la Val d'Isčre aş fi reuşit o clasare în primele zece schioare la Coborâre sau la Super G. A trebuit să mă mulţumesc cu locul 18. Asta e! A fost! N-am ce să mai fac! Oricum, a fost bine şi s-a vorbit frumos despre mine. Dacă mă las de schi înainte de 30 de ani o să vreau să fiu antrenoare, să îi pregătesc pe alţii să ajungă la fel ca mine.Eu vreau să schiez cât mai mult şi dacă renunţ la sportul de performanţă după vârsta de 30 de ani o să mă dedic doar familiei. Este pentru prima oară în ultimii ani când sunt acasă de ziua mea. Mă bucur că sunt alături de părinţi, dar mai tare aş fi vrut să mă aflu în Austria, la curse, să concurez şi să câştig. Anul viitor sper să dau marea lovitură la Jocurile Olimpice şi să se vorbească despre mine şi despre România în toată lumea."
No comments:
Post a Comment