Cabanele Seaca si Resca, în circuitul turistic international

Resca si Seaca, douã dintre cele mai cunoscute cabane de vânãtoare din sudul tãrii, au intrat în circuitul turistic international.
Imobilele, date în folosintã în anii '80 (1980 - Resca si 1986 - Seaca) au avut initial destinatia de cabane de vânãtoare pentru Nicolae Ceausescu, dupã 1989 fiind preluate de Ministerul Silviculturii de atunci, ulterior fiind trecute în patrimonial Romsilva si administrate de Directia Silvicã Judeteanã Olt. Dacã în perioada comunistã la Resca nu puteau înnopta decât cei din familia Ceausescu si prietenii acestora, în prezent cabana poate gãzdui pe oricine dispus sã plãteascã cel putin 100 de lei sau 150 de lei dacã doreste sã stea în camera pe care o folosea Nicolae Ceausescu.
Cabana de la Resca este o vilã tãrãneascã cu etaj construitã din lemn. Nicolae si Elena Ceausescu aveau fiecare câte o camerã si astãzi se pãstreazã aceleasi paturi în care au dormit ei, acelasi mobilier, aceleasi obiecte decorative, doar o parte din covoare au fost înlocuite dupã ce s-au uzat sau au dispãrut (imediat dupã Revolutie au fost furate câteva covoare si obiecte de veselã). Cabana mai pãstreazã pe pereti chiar si o parte din trofeele cu care a fost decoratã în perioada comunistã. Decoratiunile sunt în stil rustic, cu covoare tãrãnesti, obiecte de ceramicã traditionalã. Clãdirea a avut nevoie de reabilitare si din 2006 s-au refãcut zugrãvelile, s-a retratat lemnul, a fost înlocuitã centrala termicã, gresia.
Cabana de la Seaca a fost construitã în 1986, are patru camere cu baie proprie si douã cu baie comunã, încãlzirea se face cu sobe pe lemne. Pretul unei nopti de cazare este de 100 de lei si 80 de euro în pensiune completã.
Inginerul silvic Ion Rãutã, unul dintre mai vechii angajati ai Directiei Silvice Olt, isi aminteste de perioadele în care Nicolae Ceausescu venea la vânãtoare în judetul Olt pentru cã în atributiile sale de atunci, alãturi de alti colegi, intra si pregãtirea partidelor de vânãtoare.
"Ceausescu participa la 1-2 partide de vânãtoare anual la Resca, singura cabana de vânãtoare unde si rãmânea peste noapte. La Resca vâna cerbi lopãtari, câte 60-70 de exemplare o datã, atunci erau aproximativ 1800 de cerbi lopãtari în zona Resca", a relatat Rãutã.
Inginerul sustine cã Ceausescu era un foarte bun trãgãtor, dar nici vânãtoarea de lopãtari nu era dificilã.
"Erau asa de multi cã se vânau usor. Ceausescu nu era nevoit sã caute prea mult vânatul, totdeauna era la cel mult 100 de metri distantã, linistit, nu fugea, usor de împuscat. Azi lopãtarii sunt mai putini la Seaca, au migrat spre Teleorman si Dolj. Mistreti nu vâna, pentru cã erau putini la Resca, dar la Seaca erau mai multi si acolo erau si fazani mai multi".
Rãutã îsi aminteste cã Elena Ceausescu desi îl însotea pe fostul dictator la Resca nu participa niciodatã la vânãtoare.
"Vâna singur sau cu cei apropiati, Elena Ceausescu nu participa niciodatã la vânãtoare desi îl însotea la cabanã, iar noi inginerii silvici, pãdurarii, vânãtorii eram prin preajmã când participa la vânãtoare, dar nu vânam niciodatã în acelasi timp. Îl conduceam în zonele cu vânat, dar îi plãcea sã le împuste singur", mãrturiseste Rãutã.
Nici strãini nu veneau la vânãtoare în Olt în perioada comunistã.
"Odatã trebuia sã vinã si cu Jivkov sã vâneze fazani la Seaca. Totul era pregãtit în detaliu, dar partida s-a anulat în ultima clipã din cauza unui incident la fosta fabricã IPTAPA Slatina. In ziua aceea, la fabricã a sãrit în aer o piesã dintr-un strung si s-a crezut cã este vorba de o mânã teroristã, desi s-a dovedit o simplã eroare la asamblarea strungului, si vizita lui Ceausescu si Jivkov a fost imediat anulatã", îsi mai aduce aminte Rãutã.
La Resca si Seaca, vânãtorii si pãdurarii vârstnici sunt si adevãrati ghizi de istorie recentã, pentru cã strãinii vin la aceste cabane pentru vânarea unor trofee, dar mai ales pentru cã este unul din locurile în care venea fostul lider comunist. Sunt captivati, dupã cum sustine inginerul silvic George Vîle, în special, de povestile spuse de pãdurarii si vânãtorii care îsi amintesc de vremurile în care la vânãtoare venea Ceausescu.
"Vor sã vadã camerele în care locuia familia Ceausescu si mai ales vor sã audã relatãri din perioada comunistã. De multe ori li se spun doar povesti vânãtoresti, dar pleacã încântati de ce au aflat si revin", a relatat George Vîle.
Fondul cinegetic din zonele Resca si Seaca cuprinde cerbi lopãtari, cãpriori, iepuri, mistreti, rate, fazani. Sezonul de vârf este între 15 septembrie - 15 februarie, când e permisã vânãtoarea la majoritatea speciilor de vânat. Vânãtorii strãini sunt majoritatea din Italia si Spania, dar mai vin si din Franta, Germania, tãrile nordice cât si din SUA. La aceste cabane nu ajung doar strãini, ci si multi români amatori de week-end-uri relaxante în zone linistite.
Tot în cabanele vânãtoresti se desfãsoarã si multe petreceri ale unor oameni de afaceri si chiar politicieni locali. In 2006 la Resca a fost si premierul Tãriceanu, la petrecerea de dupã botezul fiului cel mic al secretarului de stat în Ministerul Culturii si Cultelor, George Stirbu, al cãrui nas este.
Turistii care ajung la Resca pot vizita si situl arheologic Romula, din imediata apropiere, aflat într-un program de restaurare ce va dura pânã în 2016, câteva biserici vechi din zonã, printre care mãnãstirea medievalã Hotãrani, construitã cu cãrãmidã din edificiile romane de la Romula. Se mai poate vizita, la distantã de 20 de kilometri, orasul Caracal, cu cele aproape 100 de imobile monumente istorice. Turistii cazati la Seaca pot vizita în apropiere, la Scornicesti, casa natalã a fostului dictator Ceausescu, deschisã zilnic vizitatorilor.